Breaking Fake News realizează, săptămânal, o selecție a narațiunilor false demontate în presa internațională.
Donald Trump exploatează protestele din Franţa în perspectiva alegerilor americane
Președintele Donald Trump și liderii republicani încearcă să profite de amplele revolte din Franţa înainte de alegerile intermediare americane făcând afirmaţii nefondate conform cărora tulburările sociale din Europa sunt cauzate de „migranţii musulmani şi comunişti”. Demonstrațiile pașnice la nivel național din Franța, legate de costul ridicat al vieții și de susținerea nemulțumirilor elevilor față de școlile subfinanțate, au devenit pe alocuri violente, manifestanți mascați comițând acte de vandalism și ciocnindu-se cu poliția. Protestele s-au extins şi în Italia, la Milano, unde protestatarii s-au ciocnit cu forţele de ordine, au jefuit magazine și au incendiat mai multe clădiri.
În Statele Unite, Trump a încercat să dea vina pe migranți, îndemnându-l pe președintele francez Emmanuel Macron să „închidă granițele și să preia controlul înainte să fie prea târziu!” „Dacă Europa nu își închide granițele și nu-i dă afară pe criminali, cum sunt oamenii care protestează, Europa e terminată”, a declarat Trump la Casa Albă, înainte de a se deplasa la un miting de campanie organizat de republicanii din Kansas. „Când mă uit la Franța, când te uiți la Italia, când te uiți la toată tulburarea și ura - nu e vorba de școală. E vorba de oameni care vin în țări pe care le urăsc.” Fruntaşii republicani i-au ţinut isonul preşedintelui, susţinând că musulmanii îşi exprimă în stradă furia reprimată faţă de Franţa, o țară istoric catolică, şi prezentându-le alegătorilor americani o imagine distopică a ceea ce putea păţi SUA în cazul unei victorii a democraţilor în alegeri. „Dacă vreți să vedeți care este miza acestor alegeri, uitați-vă la ceea ce se întâmplă în Franţa”, a afirmat Trump în faţa alegătorilor din Kansas, descriind ţara europeană ca fiind o naţiune cândva măreaţă, care a fost „cucerită, jefuită și arsă din temelii de migranți, jihadiști și comuniști”.
Replica lui Emmanuel Macron a venit în timpul vizitei efectuate de preşedintele francez în Qatar. „Au fost unii care au susținut că am fost invadați de hoarde de migranți și islamiști, ceea ce este complet fals”, a declarat Macron, spunându-le reporterilor că se referă inclusiv la comentariile lui Trump. Macron a subliniat „manipularea informațiilor de către străini în urma incidentului” și „imagini generate de inteligență artificială care înfățișează scene care nu s-au întâmplat niciodată”, fără să ofere detalii despre imaginile şi informaţiile false invocate. Unii lideri de cealaltă parte a Atlanticului „folosesc țara noastră pentru propriile campanii politice”, a adăugat el, spunând că „oamenii trebuie să înceteze să mai răspândească prostii”. Spre deosebire de Statele Unite, autoritățile franceze nu colectează date pe baza rasei sau etniei persoanelor arestate sau trimise în judecată, în conformitate cu doctrina națională a „daltonismului rasial”, cunoscută şi ca „universalism republican”, care își propune să încurajeze egalitatea. În acelaşi timp, relatările şi imaginile de la proteste par să reflecte diversitatea societăţii franceze, care a înregistrat afluxuri de oameni din fostele colonii franceze din Africa și Asia timp de generații.
Ignorând revendicările de natură socială ale protestatarilor, Trump a sugerat că actele de violenţă din Franţa ar fi fost comise de musulmani din motive religioase. „Când vedeți turle aprinse și incendii devastatoare în Franța, amintiți-vă că asta vor să facă Americii democrații radicali”. Cel mai probabil, preşedintele american a făcut trimitere la imaginile care surprind incendierea Primăriei din Limoges, construită în secolul al XIX-lea, al cărei turn clopotniţă cuprins de flăcări putea fi confundat cu turla unei biserici. Pe de altă parte, Serviciul de Protecție a Comunității Evreiești, o organizație franceză care monitorizează incidentele antisemite, a declarat într-un comunicat că o sinagogă din Paris a fost avariată în ceea ce pare a fi o tentativă de jaf și că „nicio dovadă nu sugerează” că unele magazine ar fi fost vizate din cauza apartenenţei religioase a proprietarilor lor. În Franța trăiesc cea mai mare comunitate evreiască și cea mai numeroasă populație musulmană din Europa de Vest.
Donald Trump, asemenea altor politicieni de dreapta din Europa şi Statele Unite, a învinovăţit activiştii de extremă stângă pentru violenţele din timpul protestelor din Franţa, ţară cu o îndelungată tradiție a protestelor de stradă din motive sociale și politice. Mike Johnson, președintele Camerei Reprezentanților, a scris că „ceea ce vedem este un avertisment înfiorător pentru toți americanii cu privire la ceea se va întâmpla dacă stânga insurgentă marxistă radicală își va îndeplini planul”. „Stânga anticivilizație devorează Franța. Va devora America dacă o lăsăm”, a comentat şi senatorul republican Eric Schmitt.
Totuşi, deși autoritățile franceze îi consideră pe activiștii radicali de extremă stânga ca fiind responsabili pentru unele dintre violențe, aceștia nu sunt în întregime responsabili pentru amploarea actelor de vandalism și a ciocnirilor.Extrema stângă radicală este „un nucleu foarte mic, un mediu foarte mic” pentru a explica violența de o asemenea amploare, a declarat pentru Associated Press Sebastian Roché, profesor la Sciences Po Grenoble, care a studiat activitatea poliției timp de peste două decenii. El a adăugat că jafurile, în special, „nu reprezintă deloc modul în care operează aceste grupuri”, fiind în mare parte opera infractorilor care profită de oportunitatea creată de tulburări. Între timp, Jean-Luc Mélenchon, liderul extremei stânga din Franţa, a afirmat că îşi menține sprijinul pentru protestatari declarat iniţial și a făcut apel la manifestanţi să fie pașnici.
De remarcat că nu toate protestele europene au atras aceeași atenție din partea Washingtonului precum cele din Franţa, deşi tinerii au ieșit în stradă şi în Spania, Portugalia și Italia, nemulţumiţi de subfinanţarea școlilor, de costurile tot mai mari ale locuințelor și de scăderea semnificativă a nivelului de trai. Președintele Donald Trump nu a comentat nici protestele din Albania, unde manifestanții au vizat atât politicile guvernului, cât și proiectul complexului turistic de lux finanţat de o firmă fondată de ginerele lui Trump, Jared Kushner. Confruntaţi cu un declin substanţial în sondaje înaintea alegerilor de luna viitoare, republicanii preferă să mențină atenția asupra Franței. Într-un avertisment pentru alegătorii americani, tulburările din Hexagon sunt prezentate ca dovezi ale pericolelor imigraţiei şi ale erodării civilizaţiei occidentale, temele favorite ale mişcării MAGA.
Cum modelează Inteligenţa Artificială alegerile din Israel
Alegerile legislative din 27 octombrie din Israel sunt, potrivit politologilor, primele în care Inteligenţa Artificială joacă un rol major. Observatorii au avertizat că boţii şi deepfake-urile distribuite pe reţelele de socializare ar putea influența semnificativ alegătorii, partidele implementând inteligenţa artificilă în fiecare aspect al campaniei electorale, de la crearea de videoclipuri scandaloase, până la transmiterea de apeluri automate către alegători şi activarea roboţilor online.
Într-un videoclip de 19 secunde postat pe X, candidatul la funcţia de prim-ministru Gadi Eisenkot apare alergând zâmbitor pe o pajişte cu braţele deshise spre un tânăr care seamănă cu fiul său şi care poartă un tricou inscripţionat cu cuvintele „Unitatea Israelului”. Eisenkot trece însă pe lângă el, ignorându-l, şi îl îmbrăţişează în schimb pe Mansour Abbas, un proeminent politician arab care candidează din partea partidului Ra’am. Clipul a fost distribuit inclusiv de contul lui Benjamin Netanyahu, în condiţiile în care sondajele de opinie indică o luptă strânsă între actualul premier şi Eisenkot, fost şef de stat maajor al armatei israeliene. Imaginile, generate cu ajutorul Inteligenţei Artificiale, au fost concepute pentru a specula sentimentele anti-arabe, care au un rol important în campania lui Netanyahu. Vizionat de peste un milion de ori, clipul a stârnit indignare, dat fiind că fiul lui Eisenkot a fost ucis în 2023 în războiul dintre Israel şi Hamas.
Potrivit Ze Be Ai, un proiect de cercetare al Open University din Israel care monitorizează utilizarea inteligenţei artificiale în campania electorală, videoclipul este doar unul dintre cele 1.800 generate artificial pe care partidul Likud al lui Netanyahu le-a publicat până la mijlocul acestei luni, ceea ce reprezintă aproximativ un sfert din materialele Likud analizate. Ze Be Ai a urmărit tot conținutul postat pe rețelele de socializare de către politicieni de la sfârșitul lunii iulie, colectând au colectat peste 44.000 de postări pe Facebook, Instagram, X și TikTok. Concluzia a fost că peste 14% din materialele identificate au folosit inteligența artificială, într-un fel sau altul. Formaţiunea Likud se detaşează net în privinţa numărul mare de utilizări ale inteligenței artificiale în conținutul analizat. Partidul lui Netanyahu este urmat de rivalii săi de stânga Democrații, și apoi de Yashar, partidul lui Eisenkot, cu cifre mult mai mici. Unele dintre aceste utilizări au venit de la cei mai proeminenți politicieni israelieni. Yair Golan, liderul democraților, a încercat să profite de tendințele populare de pe internet. El a postat pe TikTok un videoclip, etichetat drept conținut bazat pe inteligență artificială, în care apare stând sub un ventilator de tavan. Cu fiecare rotaţie a palelor, vestimentaţia sa se schimbă, transformându-se din uniformă militară într-un tricou cu sloganul popular „aduceți-i acasă acum” (cu referire la ostaticii israelieni din Gaza) și apoi în costum și cravată. Un alt clip realizat cu inteligenţa artificială, postat în septembrie de ministrul de finanțe Bezalel Smotrich în septembrie, îi înfăţişează pe procurorul general al Israelului și pe judecătorii Curții Supreme reținuți de forţele de ordine în timpul unui presupus protest antiguvernamental. Procurorul general Gali Baharav-Miara s-a confruntat frecvent cu coaliția de guvernământ condusă de Netanyahu. Şi ministrul Securităţii Naţionale, Itamar Ben-Gvir, a distribuit un clip generat artificial în care palestinienii sunt transportaţi pe o bandă rulantă a stârnit critici internaţionale, fiind calificată ca fiind „dezgustătoare” şi „complet inacceptabilă” de către ministrul de Externe al Germaniei.
Pe lângă deepfake-uri și reclame, inteligența artificială este folosită de politicienii israelieni și pentru a ajunge direct la alegători. Unii votanţi beneficiază de un nou tip de apel automat bazat pe inteligență artificială - mult mai conversațional decât apelurile automate robotizate din trecut. Într-o înregistrare a unui apel telefonic de patru minute publicată de Israel Internet Association se aude o voce care se prezintă ca fiind o persoană care efectuează sondaje pe nume Danielle, de la un institut de sondaje israelian, și care întreabă care sunt preferințele de vot. Când este întrebat dacă vocea este umană, robotul recunoaște că „nu există niciun agent uman la telefon”, înainte de a continua să întrebe: „doriți să continuați cu scurtul sondaj?”. Botul răspunde la mai multe întrebări, revenind mereu la întrebarea pentru cine ar vota. Întrebat de mai multe ori cine a comandat sondajul, refuză să dezvăluie informația. Deşi nu se pote spune cu certitudine dacă această inovaţie face paarte dintr-o campanie electorală sau dintr-un sondaj, este evidentă evoluţia tehnologică a apelurilor automate.
