Înaintea alegerilor intermediare din 3 noiembrie, Donald Trump a pus la îndoială siguranţa scrutinului, afirmând că fraudarea votului prin corespondenţă şi a votului celor fără cetăţenie este atât de răspândită încât a scăpat de sub control. În consecinţă, preşedintele american a anunţat că oferă un milion de dolari oricărui cetăţean care raportează cazuri de fraudă electorală care duc la o condamnare. Studiile arată că situaţiile invocate de Trump sunt extrem de rare. Grupul de experţi în cercetare politică al Brookings Institution a analizat alegerile din 2016, 2018, 2020 și 2022 şi a constatat o medie de aproximativ patru cazuri de fraudă la fiecare 10 milioane de voturi prin corespondență. Raportul a folosit o bază de date alcătuită de Heritage Foundation, un think tank aliat în trecut cu Trump, care înregistrează cazurile de fraudă electorală încheiate cu condamnări. Analiza datelor din ultimii 20 de ani relevă că au existat 325 de condamnări ca urmare a utilizării frauduloase a buletinelor de vot trimise prin poştă. Pe de altă parte, un studiu din 2020 realizat de Asociaţia Americană de Statistică care a analizat cazurile de fraudă electorală din opt state care trimit buletine de vot prin poștă tuturor alegătorilor eligibili nu a găsit nicio dovadă că votul prin corespondență ar fi crescut riscul general de fraudă electorală. De exemplu, conform studiului, Oregon a înregistrat numai 40 de cazuri de fraudă între 2000 și 2020, în condiţiile în care în acea perioadă au fost trimise prin poştă peste 100 de milioane de buletine de vot.
În ceea ce priveşte pretinsul votul masiv al non-cetăţenilor reclamat de Trump, mai multe studii arată că numărul cazurilor dovedite în alegerile americane anterioare a fost foarte mic, insuficient pentru a influenţa alegerile. Baza de date a Fundației Heritage a identificat 24 de cazuri de cetățeni străini condamnați pentru vot între 2005 și 2025. O analiză privind cazurile de vot ale cetăţenilor străini realizată în acest an de Reuters a constatat că, în ultimii 30 de ani, 129 de persoane au fost acuzate penal de instanţele penale, doar 73 dintre cazuri soldându-se cu condamnări. Experţii spun că faptul că este ilegal ca cetățenii străini să voteze este un factor de descurajare destul de puternic, cei mai mulţi fiind conştienţi că, dat fiind statutul lor de imigrant, ar fi o mişcare extrem de riscantă.
Contestarea fără temei a votului prin corespondenţă şi teza fraudării alegerilor de către străini nu sunt singurele teme false lansate de Donald Trump în încercarea de a nega anticipat rezultatele scrutinului previzibil defavorabile republicanilor. Ani la rând, Trump a pus la îndoială rezultatele alegerilor care nu i-au convenit, invocând adesea fraude pe care nu le-a putut dovedi. Multe dintre acuzații urmează tipare familiare: mașinile de vot ar fi fost manipulate, funcționarii electorali ar fi modificat buletinele de vot sau voturile numărate cu întârziere ar fi suspecte. Astfel de acuzații se pot răspândi rapid, chiar dacă sunt ulterior infirmate, și pot oferi subiect de contestare ulterioară. Unii aliați ai lui Trump l-au îndemnat să ia în considerare declararea stării de urgență națională din cauza presupusei fraude electorale sau a interferenței străine în alegeri, argumentând că acest lucru ar putea oferi o bază pentru o implicare federală mai mare în modul în care sunt numărate voturile, inclusiv prin trimiterea de trupe la urne, confiscarea echipamentelor şi impunerea numărării manuale a voturilor. Într-un interviu acordat revistei Time, publicat în octombrie, Trump a lăsat deschisă posibilitatea declarării stării de urgență națională legată de alegerile intermediare. „Nu exclud nimic”, a spus preşedintele.
Îngrijorarea lui Donald Trump privind pierderea controlului supra Congresului este cu atât mai mare cu cât datele sociologice indică un avantaj stabil al Partidului Democrat în faţa Partidului Republican. Potrivit celor mai recente sondaje realizate la nivel naţional, democraţii conduc cu între şapte şi zece procente în intenţiile de vot. Însă Trump le-a cerut votanţilor conservatori să ignore sondajele, despre care a spus că „toate sondajele sunt trucate”. Ba chiar, într-o încercare disperată de a-şi mobiliza susţinătorii, Trump i-a îndemnat pe alegătorii prezenţi la un miting electoral din Kansas să facă un exerciţiu de imaginaţie şi să voteze în 3 noiembrie ca şi cum pe buletine s-ar afla numele său. Un apel cu puţine şanse de succes, din moment ce, potrivit datelor centralizate de diverşi agregatori naţionali, rata medie de aprobare a lui Donald Trump pentru cel de-al doilea său mandat este de 36,8 %, în timp ce 60,5 % dintre americani see declară nemulţumiţi de prestaţia preşedintelui. Ultima dată când rata de aprobare a unui preşedinte american a fost la un nivel comparabil atât de scăzut la jumătatea mandatului a fost în cazul lui Harry Truman, în 1946.
În campania electorală americană au circulat însă şi sondaje contrafăcute. În 20 octombrie, platforma de analize şi prognoze politice FiftyPlusOne a contactat compania Wedgewood Polls, o firmă autodeclarată ca fiind specializată în sondaje, solicitându-i să clarifice inadvertenţele majore descoperite într-unul din sondajele publicate de aceasta. În loc de răspuns, cei de la Wedgewood şi-au închis site-ul şi conturile de e-mail, postând pe reţelele de socializare o declaraţie publică, ştearsă ulterior, în care recunoşteau că datele controversate din mai multe state – precum Texas, Ohio, Michigan, Kansas şi Maine – fuseseră inventate. Wedgewood a descris operaţiunea sa drept „un proiect experimental” conceput pentru a evidenția „vulnerabilitățile, lipsa de supraveghere și protecţia generală scăzută la intrare” în industria sondajelor din SUA. Însă recunoașterea falsurilor de către Wedgewood a venit după ce sondajele sale circulaseră deja prin ecosistemul informației politice, ajungând să fie citate de instituții de presă importante precum The New York Times, Politico, Newsweek şi The Hill, înainte ca frauda să fie descoperită. Deși Wedgewood a susținut că nu a vrut să influențeze alegerile, sondajele lor false au provocat daune politice majore. De exemplu, un sondaj fabricat care o plasa pe senatoarea democrată din Michigan Mallory McMorrow la un scor de doar 9%, a blocat complet donațiile către campania acestei și i-a demoralizat voluntarii, făcând-o să-şi suspende în cele din urmă candidatura.
Din campania pentru alegerile intermediare americane nu au lipsit falsurile generate cu Inteligenţa Artificială, devenite inerente în orice competiţie electorală majoră din ultimii ani. Un exemplu este un videoclip distribuit pe reţelele de socializare ca fiind o înregistrare din programul unui canal de televiziune din Cleveland, statul Ohio. În pretinsul reportaj prezentatoarea susţine că „patru foşti angajaţi l-au acuzat pe (candidatul democrat) Sherrod Brown de agresiune sexuală între 2019 şi 2024, incidente care s-ar fi petrecut în biroul său din Senat, într-o cameră de hotel şi chiar într-o cameră de audieri din Senat”. Imaginile sunt reale, fiind extrase din programul postului difuzat în 21 octombrie, dar la un moment dat vorbele prezentatoarei sunt înlocuite cu vocea acesteia prelucrată artificial descriind acuzaţiile aduse politicianului. Într-un alt videoclip devenit viral în reţeaua X, candidatul democrat pentru Senat James Talarico este acuzat de agresiune sexuală comisă în 2012 de un fost elev de la o şcoală din San Antonio, Texas. În fapt, este vorba de un deepfake, fostul elev confirmând într-un interviu că nu el este cel din imagini. Mai mult, el a dezminţit acuzaţiile, spunând că Talarico a fost un profesor extraordinar.
Experţii care monitorizează operaţiunile de dezinformare ruseşti au declarat că ambele clipuri par a fi creaţii ale Storm-1516, o campanie de propagandă cunoscută pentru distribuirea de videoclipuri false şi afirmaţii scandaloase atribuite abuziv unor surse cu credibilitate, inclusiv publicaţii consacrate. În 2024, candidatul la funcţia de vicepreşedinte de atunci, Tim Walz, a fost vizat de o acuzaţie similară de agresiune sexuală.
