Donații
Veridica.md
Breaking Fake News realizează, săptămânal, o selecție a narațiunilor false demontate în presa internațională.
„Crime de război” sau „manipulări de presă” în Gaza?
youtube.com/@unitednations / 27 ian. 2024; itv.com / 23 ian. 2024; timesofisrael.com / 24 ian. 2024; cnn.com / 27 ian. 2024; euromed.org
Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga a admis în 26 ianuarie că există indicii „credibile” pentru a analiza petiţia prin care Africa de Sud acuză încălcarea de către israel a Convenţiei împotriva genocidului semnată în 1948. Anunţul de acum o săptămână, ca şi măsurile umanitare provizorii dispuse de judecătorii Curţii, au fost interpretate diferit de cele două tabere. În timp ce israelienii consideră că, în absenţa unui ordin de încetare a focului, instanţa a recunoscut dreptul său la autoapărare în faţa agresiunii şi ameninţării teroriştilor Hamas, sus-africanii văd în decizia Curţii o confirmare a unor acţiuni militare disproporţionate, soldate cu uciderea a peste 27.000 de palestinieni, majoritatea femei şi copii. Între timp, conflictul din Gaza furnizează tot mai multe cazuri susceptibil a fi încadrate în categoria crimelor de război, aşa cum este aceasta definită, din 1998, în statutul de la Roma al Curţii Penale Internaţionale. În 23 ianuarie, televiziunea britanică ITV News a difuzat o înregistrare video în care apare un grup de cinci palestinieni paşnici fluturând un steag alb în vecinătatea Khan Younis, zonă desemnată ca sigură de către israelieni.
Unul dintre bărbaţi, pe nume Ramzi Abu Sahloul, îi explică reporterului că au fost evacuaţi de soldaţi şi că vrea să-şi recupereze mama şi fratele, rămaşi în zona controlată de armată. La câteva secunde după interviu, palestinianul de 51 de ani este împuşcat în piept. Însoţitorii săi încearcă îngroziţi să-l ducă la adăpost în timp ce împuşcăturile continuă. Manevrele de resuscitare se dovedesc inutile, rana suferită de Abu Sahloul fiind fatală. Contactaţi de ITV, reprezentanţii armatei israeliene au declinat orice responsabilitate, spunând că, din punctul lor de vedere, imaginile nu pot fi luate în serios, fiind „în mod clar editate”. Mai mult, ei au acuzat televiziunea britanică de manipulare şi de complicitate cu propaganda Hamas. Acuzaţii de falsificare a imaginilor au venit şi din partea unui fost comandant al Marinei Regale britanice, invitat la canalul londonez conservator TalkTV.
Amiral în retragere Chris Patty, fost comandant Royal Navy:
„Este un fake clasic. N-am să intru în detalii despre ceea ce nu e în regulă, dar pot să spun că am mai văzut aşa ceva de-a lungul întregii campanii. Cei din Gaza şi Hamas continuă să difuzeze astfel de videoclipuri care păcălesc foarte mulţi oameni.”
Acuzaţia de falsificare a înregistrării este de fapt o speculaţie bazată pe existenţa unei scurte pauze între momentul primei împuşcături şi cel în care bărbatul lovit este căzut la pământ. Cameramanul a explicat că la auzul rafalei a lăsat camera în jos, neştiind dacă să continue să filmeze sau să se adăpostească. S-a decis să reia înregistrarea. Există însă şi o înregistrare neîntreruptă, filmată dintr-un alt unghi, care surprinde inclusiv secvenţa în care victima se prăbuşeşte. Derularea în paralel, sicronizată, a celor două înregistrări arată, fără dubiu, tot ceea ce s-a întâmplat în pauza de cinci secunde din prima filmare. Pe de altă parte, reporterul ITV a semnalat de la faţa locului că tirul a venit din direcţia a două tancuri israeliene, vizibile la câteva sute de metri distanţă, observaţii confirmate de un expert în balistică care a analizat acustica împuşcăturilor. Perseverenţa şi argumentele jurnaliştilor au schimbat poziţia armatei israeliene, cea care iniţial îi acuzase de fals şi manipulare. În 29 ianuarie, agenţia Associated Press cita o sursă militară israeliană care, la adăpostul anonimatului, a dezvăluit că imaginile vor face obiectul unei analize interne, existând indicii privind o posibilă greşeală a soldaţilor israelieni. Admiterea explicită, de către un oficial israelian, a unei posibile responsabilităţi a venit partea generalului Dan Goldfuss, întrebat despre moartea lui Abu Sahloul de către reporterul televiziunii americane ABC News.
Gen. Dan Goldfuss, armata israeliană:
Vă refeririţi la acel incident?
Matt Gutman, corespondent ABC News:
Da, la bărbatul cu steagul alb în mână, neînarmat şi împuşcat mortal de soldaţii pe care îi comandaţi.
Gen. Dan Goldfuss, armata israeliană:
Da, sunt soldaţii mei şi investighez acel incident care nu reprezintă felul în care acţionăm, regulile după care luptăm. Nu tragem în oamenii care flutură steagul alb, nu tragem în civili…
Matt Gutman, corespondent ABC News:
Dar o mai faceţi câteodată.
Gen. Dan Goldfuss, armata israeliană:
Nu o facem. Mai sunt şi greşeli, este război. Nu suntem o maşinărie, suntem oameni.
Există alte cazuri asemănătoare mai vechi, documentate, despre care armata israeliană evită să discute cu presa. În noiembrie, Hala Khreis, o bunică din Gaza, se îndrepta grăbită spre zona de evacuare indicată ca sigură, ţinându-şi de mână nepoţelul de cinci ani. Băiatul flutura un steag alb, ca şi alţi membri din grupul de refugiaţi rămas în urmă, convinşi că aceasta îi va proteja într-o zonă încercuită de armata israeliană.
La un moment dat, femeia cade secerată de un foc de armă, iar copilul o ia la fugă speriat. Mulţimea se împrăştie. Un bărbat se repede să o ajute, dar femeia murise. După ce au geo-localizat incidentul şi au analizat înregistrarea video, jurnaliştii de la CNN au determinat direcţiile probabile din care s-a tras. Imaginile prin satelit şi o fotografie din ziua evenimentului arată că în apropiere erau staţionate trupe israeliene. Corespondenta CNN afirmă că săptamâna trecută a încercat , fără succes, să stea de vorbă cu reprezentanţii armatei israeliene, oferindu-se să le pună la dispoziţie filmarea şi rezultatele propriei investigaţii. A fost refuzată. După publicarea anchetei, armata a trimis un mesaj în care reproşeză CNN difuzarea materialului fără ca imaginile să le fi fost transmise în prealabil. Este doar unul dintre cele patru cazuri de ucidere a unor civili neînarmaţi afişând la vedere steaguri albe consemnate de CNN în Gaza. Organizaţia Euro-Med Human Rights Monitor din Geneva investighează nouă. Printre puţinele incidente similare în care armata israeliană şi-a asumat responsabilitatea – dacă nu singurul – se numără împuşcarea din greşeală, în 15 decembrie, a celor trei ostatici israelieni care au scăpat din mâiinile teroriştilor Hamas şi au încercat să se predea conaţionalilor lor.
Ofensiva deepfake împotriva celebrităţilor americane
msnbc.com / 23 ian. 2024; observers.france24.com / 26 ian. 2024; firstpost.com / 30 ian. 2024
În 21 ianuarie, cu câteva zile înainte de alegerile primare ale democraţilor din statul New Hampshire, mulţi alegători au primit mesaje audio în care au recunoscut vocea preşedintelui Joe Biden care îi îndemna să se abţină de la vot.
Transcriere mesaj audio deepfake cu vocea lui Joe Biden, preşedintele SUA:
„Cunoaşteţi valoarea votului acordat democraţilor atunci când voturile noastre contează. Este important să vă păstraţi votul pentru alegrile din noiembrie. Vom avea nevoie de votul vostru pentru alegerea democraţilor (…). Numai că votul vostru în marţea aceasta nu ar face decât să le deschidă calea republicanilor în încercarea de a-l alege din nou pe Trump. Votul vostru va face diferenţa în noiembrie, nu în această zi de marţi.”
Pe ecranele telefoanelor celor care au primit apelul era afişat numărul de telefon al unui oficial al filialei Partidului Democrat din New Hampshire, care a depus imediat o plângere penală şi a cerut o anchetă. Procurorul general al statului a declarat că, pe baza primelor informaţii, este vorba de un mesaj fabricat cu ajutorul Inteligenţei Artificiale. Responsabilii echipei de campanie a lui Donald Trump au dat asigurări că nu au nici o legătură cu falsul. Verificările făcute de specialiştii independenţi contactaţi de France 24 au confirmat că este vorba de un fals. Ei au atras atenţia că, deşi clonarea vocii umane este mai facilă decât a imaginii, identificarea contrafacerilor audio este mai dificilă decât a celor audio-video. Nu acesta a fost însă cazul cu imaginile pornografice deepfake atribuite cântăreţei americane Taylor Swift care în seara de 24 ianuarie au inundat practic reţele sociale.
Înainte de a fi eliminat de pe platforma X, la 17 ore de la distribuire, unul dintre falsurile create artificial adunase 47 de milioane de vizualizări. Fanii artistei, extrem de populară în Statele Unite, s-au mobilizat, încercând să contrabalanseze discreditarea online cu un val de imagini şi mesaje pozitive despre vedeta americană. Amploarea ieşită din comun a cazului a alertat inclusiv Casa Albă, al cărei secretar de presă a declarat că legislaţia în domeniu trebuie revizuită urgent şi că administratorii platformelor de socializare ar trebui să-şi înăsprească propriile reguli pentru a preveni răspândirea unui asfel de conţinut, asimilat abuzului sexual. Pentru a depăşi situaţia stânjenitoare în care a fost pusă, reţeaua X, fostă Twitter, a recurs la o măsură fără precedent, blocând temporar orice căutare asociată numelui Taylor Swift.
Păcăleală deepfake de milioane în Hong Kong
news.rthk.hk / 4 feb. 2024
Un angajat al filialei din Hong Kong a unei companii multinaţionale a plătit din conturile firmei zeci de milioane de dolari unor escroci după ce s-a alăturat unei videoconferinţe la care a fost singurul personaj real dintre toţi participanţii. Cel păcălit a fost convins că la discuţia online, la care a fost invitat printr-un mesaj atribuit şefului său, sunt prezenţi colegi de-ai săi, deşi, de fapt, nu erau decât creaţii artificiale care imitau chipurile şi vocile copiate din videoconferinţe desfăşurate anterior. În urma şedinţei, funcţionarul a trimis 15 ordine de plată către cinci bănci locale, autorizând tranzacţii de 25 de milioane de dolari americani. A realizat că a fost înşelat abia după ce a, în aceeaşi zi, s-a întâlnit cu directorul companiei.
Poliţiştii din Hong Kong au lansat un avertisment asupra acestui nou tip de înşelătorie digitală, recomandându-le celor care participă la conferinţe online să facă verificări prelabile prin canalele tradiţionale, iar în timpul discuţiilor să le adreseze întrebări participanţilor care să le confirme identitatea declarată a acestora.
