Breaking Fake News realizează, săptămânal, o selecție a narațiunilor false demontate în presa internațională.
Protestele din Iran: falsuri, dezinformări și manipulări
La o lună de la izbucnirea protestelor împotriva regimului din Iran, verificarea informațiilor legate de revoltă rămâne dificilă. Este și cazul numărului victimelor represiunii, estimat de mai multe surse ca depășind 5.000. Restricțiile aplicate internetului și controlul strict al autorităților au creat un vid informațional care face dificilă verificarea independentă a unei mari părți din imaginile puse în circulație online. Autoritățile au impus o închidere cvasitotală a serviciilor de internet și telefonie, apelurile internaționale fiind posibile doar intermitent. Aceste constrângeri influențează modul în care imaginile și videoclipurile ajung la publicul din interiorul și din afara țării, deschizând calea pentru dezinformare.
Un videoclip care arată o mulțime impresionantă de oameni mărșăluind noaptea cu luminile telefoanelor aprinse, a fost larg distribuit pe rețelele de socializare cu explicația că protestatarii iranieni s-au adaptat la oprirea iluminatului stradal de către guvern, interesat să ascundă amploarea protestelor. Există însă indicii care sugerează că imaginile au fost generate cu instrumentele Inteligenței Artificiale. De pildă, în a doua parte a clipului, mâinile manifestanților și telefoanele mobile ale acestora apar distorsionate într-un mod nefiresc. De altfel, o utilizatoare care a postat clipul pe Instagram a afirmat că l-a creat folosind Inteligența Artificială, „inspirată” de protestele din Iran. Deși postarea ei a fost vizualizată de peste 60 de milioane de ori, mulți dintre cei care au descărcat și redistribuit clipul nu l-au etichetat ca fiind o creație artificială.
Lipsa de materiale autentice generată de blocarea comunicațiilor a dus, după un tipar consacrat în cazul crizelor, la prezentarea ca actuale a unor imagini din vechi preluate de la alte evenimente. Este cazul unui videoclip care înfățișează un bărbat dând jos un steag arborat pe o clădire, prezentat în limba spaniolă ca fiind acțiunea unui curajos patriot iranian în timp ce protestatarii preiau controlul asupra unui sediu al Corpului Gărzilor Revoluționare Iraniene, gardianul ideologic al Republicii Islamice Iran. O căutare inversă a imaginii arată că înregistrarea este mai veche, fiind distribuită în contextul protestelor din Nepal în septembrie anul trecut. De altfel, persoanele vizibile în videoclip poartă haine de vară, iar descrierile originale identifică locul ca fiind sediul Partidului Comunist din Nepal.
Un alt videoclip, în care se vede o femeie într-un decor înzăpezit care își aprinde țigara cu o fotografie arzând a liderului suprem iranian, ayatollahul Khamenei, a fost intens distribuit online cu explicația că ar fi fost filmat în timpul recentelor proteste din Iran. În realitate, clipul a fost filmat în Ontario, în fața unei sucursale a Băncii Imperiale Canadiene de Comerț. Femeia, care folosește pseudonimul Morticia Adams, a publicat filmarea pe platforma X în 9 ianuarie, după ce cu o zi înainte postase o captură de ecran cu conținut asemănător. În 13 ianuarie, ea a postat un interviu acordat publicației spaniole The Objective, în care a declarat că a trăit o lungă perioadă în Iran, unde are familia, dar acum trăiește în exil în Canada.
Spre deosebire de imaginile asociate protestelor antiguvernamentale, adesea greu de autentificat, mitingurile în favoarea regimului de la Teheran sunt mai ușor de verificat. Relatări de la astfel de de manifestații, unele cu prezența vizibilă a forțelor de ordine, au fost distribuite de presa de stat iraniană și de agențiile internaționale de știri. Pe lângă acestea, rețelele de socializare prezintă și videoclipuri favorabile regimului care distorsionează realitatea. Într-un astfel de clip care circulă online se vede o mulțime masivă purtând un drapel iranian uriaș, scena fiind descrisă în mai multe limbi ca fiind o demonstrație pro-guvernamentală. Analiza digitală a imaginilor atestă însă că videoclipul este generat artificial. Multe fețe sunt neclare, iar la un moment dat o persoană pare că iese din steag. Filmările folosesc perspective superangulare pentru a exagera amploarea – o trăsătură comună a videoclipurilor generate de Inteligența Artificială.
Pe de altă parte, regimul iranian nu ezită să folosească și metoda clasică de dezinformare a exagerării situațiilor convenabile. De exemplu, pentru a arăta că guvernul se bucură de un sprijin masiv în rândul populației, presa de stat a scris că la mitingul pro-guvernamental organizat în 12 ianuarie în capitală ar fi fost prezenți trei milioane de participanți. Pentru a evidenția amploarea marșului, postul de stat IRIB News a filmat demonstrația atât de pe stradă, cât și dintr-un elicopter. Aceste imagini au stat la baza analizei făcute de jurnaliștii de la France 24, care au concluzionat că numărul participanților a fost în mare măsură supraestimat de presa iraniană.
Potrivit estimării lor, la mitingul din 12 ianuarie au fost între 390.000 și 490.000 de susținători ai regimului, ceea ce reprezintă între de 6 și 7,5 ori mai puțini decât cifrele avansate oficial. Jurnaliștii au folosit instrumentul gratuit Mapchecking, care ajută la estimarea numărului de participanți la un eveniment prin înmulțirea densității unei adunări cu suprafața ocupată, zona fiind delimitată din Google Maps.
Israelul a mutat pe furiș „linia galbenă” de demarcație în Gaza
Aproape 500 de palestinieni, între care peste 100 de copii, au fost uciși de militarii israelieni de la intrarea în vigoare a încetării focului în Gaza, în octombrie anul trecut. 77 dintre victime au fost împușcate în apropierea așa-numitei „linii galbene”, o demarcație virtuală stabilită pentru a separa zonele controlate de armata israeliană de zonele în care palestinienii au permisiunea de rămâne, reprezentând mai puțin de jumătate din suprafața totală a Fâșiei Gaza. În timp ce linia -- marcată pe alocuri prin blocuri galbene de beton – este prezentată oficial ca un aliniament temporar înaintea retragerii armatei israeliene, prezența fortificațiilor și distrugerea intensivă a puținelor clădiri rămase în picioare sugerează o diviziune pe termen lung a teritoriului palestinian.
Mai mult, jurnaliștii de la Reuters și BBC au constatat că Israelul a mutat blocurile de beton și mai adânc în interiorul enclavei, extinzând astfel zona de control dincolo de hărțile convenite în acordul de încetare a focului, semănând confuzie în rândul palestinienilor. Imaginile din satelit analizate de BBC Verify arată că, în cel puțin trei zone, Israelul a reamplasat blocurile în interiorul Fâșiei. De pildă, în cartierul al-Tuffah din orașul Gaza, imaginile din satelit arată că trupele israeliene au mutat cel puțin șapte blocuri amplasate între 27 noiembrie și 25 decembrie, poziționându-le în medie cu 300 de metri mai adânc în interiorul Fâșiei. Pe lângă noile amplasamente ale blocurile galbene, jurnaliștii britanici au cartografiat alte peste o sută de marcaje plasate semnificativ mai adânc în interiorul zonei palestiniene decât linia marcată pe hărțile convenite. În ciuda dovezilor furnizate de satelit, un purtător de cuvânt al armatei israeliene a negat că marcajele ar fi fost mutate.
Deținutul Nicolas Maduro, „vedetă” online creată artificial
O imagine distribuită în limba chineză, cu pretenția că reprezintă fotografia judiciară a lui Nicolas Maduro aflat într-o închisoare din Statele Unite a adunat sute de mii de vizualizări în rețeaua X. În aparență, imaginea îl înfățișează pe fostul lider venezuelean capturat la începutul anului de americani la reședința sa din Caracas într-o uniformă portocalie de deținut, tuns și cu barba rasă. Imaginea a fost distribuită și pe forumul chinezesc Zhihu, pe site-ul american de știri în limba chineză Creaders.net, precum și în postări în spaniolă pe X, Threads, Facebook, Instagram și TikTok. În timp ce unii utilizatori au pus la îndoială autenticitatea imaginii, alții au comentat aspectul pretinsului Maduro, comentând că arată mult „mai curat” și „mai plin de viață”. Totuși, o analiză realizată cu ajutorul unui instrument conceput pentru a identifica conținutul generat de Inteligența Artificială indică un grad „ridicat” de probabilitate ca imaginea să fi fost creată artificial.
Pe de altă parte, există și indicii vizibile cu ochiul liber că fotografia a fost trucată. Astfel, din pretinsa fotografie judiciară lipsește alunița proeminentă care se vede pe bărbia lui Maduro într-o fotografie făcută de AFP în septembrie 2025 și într-o imagine distribuită de Donald Trump după capturarea dictatorului. În plus, pielea presupusului Maduro apare excesiv de netedă în imagine, o inconsecvență vizuală des întâlnită în imaginile generate artificial. În același timp, conform site-ului de localizare a deținuților al Biroului Federal al Penitenciarelor din SUA, Maduro este deținut în Centrul Metropolitan de Detenție din Brooklyn, iar numărul său de înregistrare în sistem este „00734-506”, și nu „D-0329”, așa cum apare în imaginea contrafăcută.
