Războiul lui Trump „Vindecătorul” cu Papa Leon „Nuclearul”
Donald Trump a reuşit din nou să şocheze întreaga lume cu o imagine postată în 12 aprilie pe contul său Truth Social. Imaginea, realizată cu ajutorul Inteligenţei Artificiale, îl înfăţişează pe preşedintele american într-o scenă şi un decor care amintesc de Isus Christos în postură de Atotvindecător. Fotografia a fost ştearsă după doar câteva ore, nu înainte de a fi stârnit un val de critici, multe venite chiar din tabăra religios-conservatoare a preşedintelui. Explicaţiile oferite ulterior de Donald Trump jurnaliştilor nu au făcut decât să îngroaşe penibilul situaţiei:
„Am postat (imaginea), imaginându-mă pe mine în calitate de medic şi gândindu-mă la Crucea Roşie, ca la un lucrător al Crucii Roşii, pe care noi o sprijinim. Numai nişte fake news puteau aduce o astfel de interpretare. Am auzit despre asta şi m-am întrebat de unde au scos-o? Era vorba despre ca doctor, făcând oamenii bine. Şi eu fac oamenii bine, le fac mult bine.”
Explicaţia lui Trump nu este deloc convingătoare, fie şi dacă avem în vedere că preşedintele a postat imaginea creată artificial la mai puţin de o oră după o altă postare în care l-a criticat pe Papa Leon al XIV-lea, caracterizându-l drept „slab faţă în faţa infracţionalităţii şi „groaznic în materie de politică externă”. Mai grav, Trump a sugerat că Papa ar sprijini înarmarea nucleară a Iranului.
Aserţiunea prezidenţială este contrazisă de numeroase luări de poziţie recente ale conducătorului Bisericii Catolice. O dovedeşte şi acest mesaj papal video explicit, publicat de Vatican în 5 martie:
„(…) Astăzi ne înălțăm rugăciunea pentru pace în lume, cerând națiunilor să renunțe la arme și să aleagă calea dialogului și a diplomaţiei. (…) Doamne, luminează-i pe liderii națiunilor, pentru ca ei să aibă curajul să renunţe la proiectele morții, să oprească cursa înarmărilor și să se concentreze asupra vieților celor mai vulnerabili. Fie ca amenințarea nucleară să nu mai dicteze niciodată viitorul umanității.”
În 8 martie, Papa a deplâns pe contul său din reţeaua X extinderea războiului din Iran, încurajând oamenii să se roage „pentru ca vuietul bombelor să înceteze, armele să tacă și să se deschidă spațiu pentru dialog”. De altfel, şi în 14 iunie anul trecut, Papa a pledat pentru o lume liberă de ameninţarea nucleară şi a făcut apel la pace între Iran şi Israel, subliniind că „nimeni nu ar trebui să ameninţe vreodată existenţa altcuiva”. Şi tot în iunie trecut, în timpul unei audienţe generale în Piaţa Sfântul Petru, Papa Leon a spus că „nu trebuie să ne obişnuim niciodată cu războiul” şi că „trebuie respinsă tentaţia de a recurge la arme puternice şi sofisticate”. De fapt, criticile lui Donald Trump la adresa liderului romano-catolic au început la câteva zile după ce Leon al XIV-lea a condamnat ferm ameninţările lui Donald Trump la adresa întregii populaţii a Iranului, calificându-le ca fiind „cu totul inacceptabile”. Suveranul Pontif se referea la postarea din 7 aprilie a preşedintelui american, care-i avertiza pe iranieni că „o întreagă civilizaţie va muri în seara asta”. În 12 aprilie, Trump nu şi-a ascuns resentimentele faţă de papă în faţa jurnaliştilor:
„Nu ne place un papă care spune că e în regulă să ai arma nucleară, nu vrem un papă care spune că criminalitatea nu este o problemă în oraşele noastre. Nu-mi place, nu sunt un mare fan al Papei Leon. Este o persoană foarte liberală şi este un om care nu crede în oprirea criminalităţii.”
Răspunsul Papei Leon la acuzaţiile preşedintelui ţării sale natale a fost dat în faţa jurnaliştilor din avionul cu care călătorea în Algeria:
„Nu mă tem nici de administrația Trump, nici de a vorbi cu voce tare despre mesajul Evangheliei. Cred că asta sunt chemat să fac, asta este chemată să facă Biserica. Nu suntem politicieni, nu suntem aici pentru a face politică externă, așa cum o numește el, cu aceeași perspectivă pe care ar putea-o înțelege el, dar cred în mesajul Evangheliei, binecuvântați sunt făcătorii de pace, este un mesaj pe care lumea trebuie să-l audă astăzi.”
Papa a mai spus că va continua „să se pronunțe ferm împotriva războiului, căutând să promoveze pacea, dialogul și relațiile multilaterale între state pentru a căuta soluții juste la probleme”.
Misiunea „Artemis II” reaprinde teoriile conspiraţiei spaţiale
Misiunea spaţială Artemis II s-a încheiat, însă falsurile continuă să circule pe reţelele de socializare. De la afirmații neîntemeiate conform cărora survolul istoric al Lunii a fost înscenat cu tehnică cinematografică, până la relatări nefondate potrivit cărora imaginile cu echipajul au fost generate de Inteligența Artificială, Artemis II a generat întreaga gamă de dezinformări şi teorii ale conspiraţiei. Printre minciuni se număra și o imagine, vizionată de peste un milion de ori în reţeaua X, care îi înfăţişează pe membrii echipajului plutind în fața unui ecran verde și zâmbind spre camerele de filmat, sugerându-se astfel că misiunea spaţială a fost de fapt pusă în scenă într-un studio. În realitate, imaginea poartă semne evidente ale intervenţiei cu instrumentele inteligenței artificiale.
Că misiunea a fost înscenată susţin şi alţi utilizatori care au postat ca presupusă dovadă un videoclip în care un text transpare printr-o jucărie de pluş, ca şi cum aceasta ar fi translucidă. Clipul – care este înregistrarea video cu un smartphone a unui interviu televizat cu membrii echipajului Artemis – a adunat peste 1,5 milioane de vizualizări pe diverse platforme. Un expert în criminalistică digitală de la Universitatea Berkeley din California a explicat pentru Agenţia France Presse că anomalia vizuală este doar „o suprapunere de text eronată apărută în transmisiunea postului de ştiri care a preluat fluxul de imagini oficial” preluat de la NASA. De altfel, aceleaşi imagini au fost încărcate şi pe canalul verificat de YouTube VideoFromSpace, fără nicio astfel de anomalie. Jucăria din videoclip este mascota oficială a navei Artemis II, numită „Rise”. Figurina cu o față zâmbitoare, creată de un copil, servește drept indicator de gravitație zero al misiunii și este inspirată de momentul emblematic al răsăritului de pe Pământ, văzut într-o misiune lunară anterioară.
Un alt videoclip menit să pună la îndoială veridicitatea expediţiei Artemis pretinde că prezintă imagini ale Pământului, surprinse la 54 de ani distanţă între ele. Clipul combină două fotografii înfățișând fiecare jumătate din planetă: partea stângă este descrisă ca o imagine realizată în timpul misiunii lunare Apollo 17 din 1972, iar cea dreaptă este etichetată ca fiind realizată de echipajul Artemis II în această lună. Autorii postărilor subliniază cvasi-similitudinea acoperirii de nori de deasupra continentului african, sugerând că aceasta ar fi proba unei mistificări. Echipajul misiunii Apollo 17 din decembrie 1972 - când oamenii au pășit ultima dată pe Lună - a făcut o fotografie a Pământului, faimoasă în întreaga lume, intitulată „Marmura albastră”. Fotografia din 1972 a fost singura imagine a Pământului , cu întregul glob într-un singur cadru, realizată din spațiu până la cele realizate de echipajul Artemis II.
Imaginile juxtapuse pe reţelele de socializare nu au legătură cu nici fotografia din 1972, nici cu fotografia realizată de comandantul recentei misiuni Artemis. Mai mult, jurnaliştii nu au putut găsi nicio potrivire vizuală între imaginile postate şi cele din galeria oficială a NASA. În schimb, instrumentul de detectare Synt ID de la Google a identificat un filigran invizibil despre care compania spune că este ataşat conţinutului generat de Inteligenţa Artificială creat cu programele sale. Hive moderation, un alt instrument conceput pentru a detecta imagini bazate pe inteligență artificială, a evaluat că „este probabil să conțină conținut generat de inteligență artificială sau deepfake”, în special de la instrumentul Gemini AI de la Google.
Breaking Fake News realizează, săptămânal, o selecție a narațiunilor false demontate în presa internațională.
