Breaking Fake News realizează, săptămânal, o selecție a narațiunilor false demontate în presa internațională.
Acuzaţii de antisemitism şi ameninţări la adresa Curţii Penale Internaţionale
În 21 noiembrie, Benjamin Netanyahu a devenit primul lider politic dintr-o democraţie „occidentală” pe al cărui nume a fost emis un mandat de arestare de către Curtea Penală Internaţională. Alături de premierul israelian, pe lista celor celor care trebuie reţinuţi şi predaţi instanţei de la Haga dacă ajung într-unul dintre cele 124 de state semnatare ale Statutului de la Roma se află fostul său ministru al Apărării, Yoav Gallant, şi Mohhamed Deif, şeful aripii militare a Hamas. Judecătorii Camerei preliminare care au admis în unanimitate solicitarea înaintată încă din luna mai de procurorul şef al Curţii, britanicul Karim Khan provin din Franţa, Benin şi Slovenia, cel din urmă înlocuind-o pe românca Iulia Motoc, schimbată la cerere din motive de sănătate.
Mandatele de arestare se referă la atacul Hamas asupra Israelului din 7 octombrie anul trecut şi la răspunsul militar israelian în Gaza. Deif este considerat responsabil de comiterea de crime împotriva umanităţii şi crime de război, constând în acţiuni de exterminare, tortură, cruzime, violuri şi luare de ostatici. În cazul lui Netanyahu şi Gallant, judecătorii au considerat că există indicii rezonabile privind responsabilitatea lor penală pentru crime de război, cum ar fi folosirea înfometării civililor, şi crime împotriva umanităţii precum omoruri, persecuţii şi alte acte inumane, inclusiv împiedicarea accesului ajutoarelor umanitare în Gaza. Premierul israelian a respins acuzaţiile, considerându-le nu doar nefondate, ci şi antisemite, asemenea celor aduse în 1894 ofiţerului francez de origine evreiască Alfred Dreyfus.
Benjamin Netanyahu, prim-ministru al Israelului:
Decizia antisemită a Curţii Internaţionale de la Haga este un proces asemenea cazului Dreyfus şi va avea acelaşi sfârşit. (…) Emiterea unui mandat de arestare împotriva mea, premierul ales democratic al statului Israel, şi a fostului nostru ministru al Apărării, a fost luată de un procuror corupt care încearcă să scape de acuzaţiile de hărţuire sexuală care i-au fost aduse, şi de nişte judecători părtinitori motivaţi de sentimente antisemite împotriva unicului stat evreu.
Acuzaţia neprobată de antisemitism adusă de Netanyahu magistraţilor Curţii de la Haga este în ton cu cele formulate de politicianul israelian la adresa altor organizaţii internaţionale, începând cu ONU şi terminând cu agenţiile umanitare. Eticheta de „antisemitism” nu se susţine, dacă avem în vedere că, înainte de emiterea mandatelor de arestare, procurorul şef al CPI a consultat un grup de şase experţi independenţi în drept internaţional, între care s-a aflat şi juristul americano-britanic Theodore Meron, supravieţuitor al Holocaustului, fost consilier al ministerului de Externe israelian şi fost ambasador al Israelului în Canada. Meron, în vârstă de 94 de ani, a fost unul dintre judecătorii Tribunalului Penal pentru fosta Iugoslavie şi al celui pentru Rwanda. Împreună cu ceilalţi experţi, el a recomandat emiterea mandatelor de arestare pentru liderii Hamas şi cei ai Israelului. Eventuala punere în aplicare a deciziei Curţii Penale Internaţionale este privită diferit în Statele Unite şi Europa. Josep Borrell, responsabilul cu politica externă a Uniunii Europene, a subliniat că respectarea hotărârilor Curţii de la Haga nu este facultativă şi că criticile aduse politicilor Israelului nu trebuie confundate cu antisemitismul.
Josep Borrell, Înalt Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe:
Statele UE care au semnat Convenţia de la Roma sunt obligate să implementeze decizia Curţii, nu este ceva opţional. (…) Nu poţi să spui de fiecare dată când cineva este în dezacord cu politicile unui guvern israelian că este antisemit. Am dreptul să critic deciziile politice ale guvernului Israelului, ale lui Netanyahu sau ale oricui altcuiva, fără să fiu acuzat de antisemitism. Este inacceptabil!
Deocamdată, singurul lider european care a declarat explicit că nu va da curs mandatelor de arestare emise de Curtea Penală Internaţională este premierul ungar Viktor Orban. Mai mult, într-un gest sfidător caracteristic, Orban l-a invitat pe omologul său israelian la Budapesta, transmiţându-i că în capitala Ungariei va fi în siguranţă. Recunoscător, Netanyahu i-a mulţumit şi a descris atitudinea lui Orban ca fiind o dovadă de „claritate morală”. O poziţie inconsecventă asupra punerii în aplicare a mandatului CPI are Franţa: după ce iniţial Parisul a dat de înţeles că-şi va respecta obligaţiile de semnatar al Convenţiei de la Roma, ministrul francez de Externe a declarat că premierul Netanyahu ar avea imunitate în faţa deciziei instanţei internaţionale, întrucât Israelul nu este membru al Curţii. Unii analişti au pus schimbarea poziţiei Parisului în legătură cu condiţionarea de către Israel a acceptării Franţei în mecanismul de aplicare a acordului de încetare a focului în Liban. În ceea ce priveşte România, deşi autorităţile nu au exprimat o poziţie oficială privind punerea în aplicare a mandatelor de arestare ale CPI, Călin Georgescu - câştigătorul primului tur al alegerilor prezidenţiale - i-ar fi promis lui Amichai Chikli, ministrul israelian pentru Diaspora şi Combaterea Antisemitismului, că a doua zi după ce va ajunge preşedinte îl va invita pe premierul Netanyahu la Bucureşti, în pofida solicitării Curţii Penale Internaţionale la care România este parte, şi că va muta ambasada Bucureştiului la Ierusalim. Convorbirea telefonică a fost vehement criticată de observatori politici din Israel, dar şi de ambasadorul român la Tel Aviv Radu Ioanid, care s-a declarat indignat că un ministru israelian „a avut o conversaţie telefonică cu (…) un candidat la președinția României care l-a lăudat în mod deschis și repetat pe liderul Gărzii de Fier fasciste și antisemite, precum și pe dictatorul Ion Antonescu, ambii implicați în pogromuri și uciderea în masă a evreilor români”.
Şi dincolo de Ocean, poziţiile sunt împărţite. În vreme ce premierul Canadei a declarat că, dacă va fi cazul, va pune în aplicare mandatele de arestare, preşedintele Joe Biden a calificat decizia judecătorilor de la Haga ca fiind „scandaloasă”. Statele Unite, care nu recunosc autoritatea instanţei internaţionale deşi au contribuit la crearea acesteia, împărtăşesc opinia Israelului potrivit căreia Curtea Penală nu are jurisdicţie asupra conflictului din Orientul Mijlociu. Totuşi, în documentul emis în 21 noiembrie, judecătorii demontează această obiecţie, arătând că, deşi Israelul nu este semnatar al Convenţiei de la Roma, Palestina a aderat la aceasta în 2015, ceea ce le acordă judecătorilor competenţa de a judeca fapte comise pe teritoriul palestinian. Unii observatori au făcut chiar o analogie cu mandatul de arestare emis de CPI pe numele preşedintelui Vladimir Putin pentru războiul din Ucraina, în condiţiile în care nici Federaţia Rusă nu recunoaşte jurisdicţia Curţii. Contraargumentul american a fost că, în comparaţie cu Israelul, Rusia nu este o democraţie reală şi că, spre deosebire de Ucraina, statul palestinian nu este un stat suveran, calificat să facă parte din Convenţia de la Roma.
Criticile privind legitimitatea demersului Curţii Penale Internaţionale împotriva liderilor israelieni au fost urmate în scurt timp de cereri tot mai insistente ale unor politicieni americani de pedepsire a tribunalului de la Haga. În 2021, administraţia Biden a revocat sancţiunile impuse anterior unor oficiali ai instanţei de către Donald Trump, nemulţumit de încercarea procurorilor internaţionali de a investiga presupusele crime comise de talibani, forţele de securitate afgane, militari americani şi agenţi ai CIA în Afganistan. De această dată, senatorul republican Lindsay Graham, un susţinător înfocat al lui Trump, a formulat ameninţări directe la adresa ţărilor care ar da curs mandatelor de arestare emise pe numele lui Netanyahu şi Gallant.
Lindsay Gallant, senator republican:
Aşa că le spun tuturor aliaţilor – Canada, Marea Britanie, Germania, Franţa: dacă veţi îndrăzni să ajutaţi Curtea Penală Internaţională, vă vom sancţiona.
Jurnalist:
Asta înseamnă toţi aliaţii. L-aţi văzut pe (premierul) Justin Trudeau în Canada şi poziţia lui. Care ar trebui să fie pedeapsa?
Lindsay Gallant:
Trebuie să le zdrobim economia, pentru că altfel vom urma noi!
Pentru senatorul Tom Cotton, un republican cunoscut ca adept al folosirii forţei militare inclusiv împotriva protestatarilor americani, sancţiunile economice ar fi insuficiente. El a a invocat o lege americană cunoscută sub denumirea familiară de „legea invaziei de la Haga”, şi care permite preşedintelui Statelor Unite să ordone intervenţia armată în terţe ţări, precum Olanda, pentru a-i elibera pe oficialii sau militarii americani aflaţi în arest şi a-i proteja astfel de riscul unui proces. Legea a fost adoptată în 2002 în mandatul lui George W. Bush, cu puţin înainte de invazia americană în Irak.
Printre puţinii politicieni americani care au salutat emiterea mandatelor internaţionale de arestare se numără congresmena americană de origine palestiniană Rashida Tlaib. Democrata din Michigan a declarat că decizia Curţii Internaţionale de Justiţie arată că „impunitatea” de care s-a bucurat „regimul de apartheid” din Israel se apropie de sfârşit. Abdoullah Hammoud, primarul orăşelului Dearborn de lângă Detroit, cu o populaţie substanţială de arabi americani, a declarat că localitatea pe care o conduce va pune în aplicare, dacă va avea ocazia, mandatele de arestare pe numele lui Netanyahu şi Gallant. Oricât ar părea de ridicolă, ameninţarea primarului din Dearborn evidenţiază pericolele juridice cu care se pot confrunta în întreaga lume responsabilii israelieni acuzaţi oficial de comiterea unor crime de război.
Între timp, Curtea Internaţională de Justiţie a dat o replică tăioasă atacurilor la adresa independenţei sale. În 2 decembrie, vorbind la conferinţa anuală a celor 124 de state membre ale curţii, preşedinta-judecător Tomoko Akane s-a referit la presiunile concrete ale Rusiei şi la ameninţările Statelor Unite, fără să-i numească pe cei doi membri ai Consiliului de Securitate al ONU. „Curtea a fost supusă unor atacuri care urmăresc să-i submineze legitimitatea și capacitatea de a administra justiția și de a realiza dreptul internațional și drepturile fundamentale: măsuri coercitive, amenințări, presiuni și acte de sabotaj”, a spus Akane, adăugând că „CPI este, de asemenea, amenințată cu sancțiuni economice draconice din partea instituțiilor unui alt membru permanent al Consiliului de Securitate, ca și cum ar fi o organizație teroristă. Aceste măsuri ar submina rapid operațiunile Curții în toate situațiile și cazurile și ar pune în pericol însăși existența acesteia”.
Vladimir Putin, suspectat că-şi maschează digital boala Parkinson
Cel mai recent discurs televizat al lui Vladimir Putin i-a făcut pe titularii unor conturi pro-ucrainene de pe platforma X să susţină că liderul de la Kremlin ar suferi de boala Parkinson. Cei care au comentat videoclipul, ajuns la 11 milioane de vizualizări, au pus aparenta imobilitate a mâinilor preşedintelui rus pe seama modificării digitale a imaginii, menită să mascheze tremurul mâinilor, un binecunoscut simptom al bolii. Un internaut a susţinut chiar că mişcările lui Putin în timpul alocuţiunii în care anunţa lansarea unui nou tip de rachetă balistică sunt „robotice”, ceea ce ar proba că clipul a fost creat cu ajutorul Inteligenţei Artificiale.
Experţii consultaţi de France 24 spun însă că e puţin probabil ca imaginile să fie contrafăcute sau modificate. Vizionarea cu viteză mult mărită a imaginilor arată că există o mişcare a mâinilor şi a degetelor, imperceptibilă la viteza normală. Specialiştii au remarcat o uşoară neclaritate, o estompare a imaginii la nivelul mâinilor, între cravată şi sacou, care ar sugera o urmă de retuş, dar aceasta nu dovedeşte manipularea semnificativă a imaginii.