Rușii încearcă să își răspândească dezinformările mascându-le în așa-zise știri care au sigla unor organizații media internationale. Aceeași tehnică a fost folosită și pentru a acuza India că ar fi fost în spatele tentativei de deturnare a unui zbor Dubai – Tel Aviv.
Breaking Fake News realizează, săptămânal, o selecție a narațiunilor false demontate în presa internațională.
Dezinformarea rusească a crescut cu 850% într-un an
Un raport publicat în 28 septembrie de compania americană specializată în combaterea dezinformării NewsGuard arată că volumul știrilor false care pretind că au fost publicate de instituții de presă de încredere a explodat în ultimele 12 luni, ceea ce relevă o accelerare dramatică a operaţiunilor de influenţă ruseşti iniţiate după invazia pe scară largă a Ucrainei în 2022. Analiştii de la NewsGuard au constatat că numărul articolelor fabricate care imită caracteristicile unor publicaţii consacrate a crescut de la 44 în prima jumătate a anului 2025 la 421 în prima jumătate a acestui an, un indiciu că autorităţile ruse consideră că tactica este una eficientă. În total, au fost vizate 163 de mărci media, de la firme proeminente precum BBC, Politico, Bloomberg News și Euronews , până la nume mai puţin cunoscute, precum site-ul de știri ucrainean The Kyiv Independent, ziarul regional britanic The Yorkshire Post și ziarul regional francez La Montagne . În fiecare caz, campaniile rusești au uzurpat logo-urile și machetele grafice ale mărcilor, creând uneori site-uri noi cu adrese URL similare cu cele autentice, ceea ce face dificil pentru utilizatorul obișnuit să discearnă că este vorba de o contrafacere. Articolele includ adesea citate inventate atribuite unor experți reali în domeniile abordate. Relatările false propagate variază de la afirmații conform cărora președintele ucrainean Volodimir Zelenski a delapidat ajutoarele occidentale și este dependent de cocaină, până la acuzații extravagante de pedofilie la adresa președintelui francez Emmanuel Macron și a cancelarului german Friedrich Merz. Franța și Germania se numără printre cei mai fideli susținători ai Ucrainei în Europa și, după Ucraina, sunt țările cel mai des vizate de campaniile rusești.
Raportul arată că instituțiile media europene, şi nu cele americane, sunt principala țintă a acestui război hibrid. Euronews, canalul de știri multilingv cu sediul în Franța, este de departe cel mai vizat canal media, cu 82 de articole contrafăcute înregistrate între martie 2023 și septembrie 2026. Un exemplu notabil este un articol din luna martie, publicat cu puțin timp înainte de alegerile cruciale din Ungaria. Acesta pretindea că proeuropeanul Péter Magyar, principalul adversar al lui Viktor Orbán şi apropiat al Moscovei, l-ar fi descris drept „bunic senil” pe președintele american Donald Trump și ar fi intenţionat să pună capăt acordurilor dintre cele două țări. O altă știre falsificată, atribuită BBC, afirma că prima doamnă a Ucrainei, Olena Zelenska, a încercat să fugă din Ucraina în aprilie 2025, susținând că i s-a acordat azil într-o țară europeană din cauza „agravării relației” sale cu președintele Volodimir Zelenski.
Campaniile de influență legate de guvernul rus care creează majoritatea acestor știri false sunt cunoscute sub numele de „Matrioşka” și „Storm 1516”. Acestea exploatează brandurile de știri consacrate în diferite moduri. De pildă, „Matrioşka” creează zilnic în jur de zece ştiri video false de calitate inferioară, atribuite unor surse de ştiri consacrate, pe care le distribuie apoi în reţelele X şi Telegram. Campania „Storm-1516” este mai puțin prolifică, dar adoptă o abordare mai detaliată. Aceasta creează narațiuni elaborate, imitând instituții de presă, jurnaliști și organizații reale, începând cu un articol sau un videoclip fals, care este apoi răspândit printr-o rețea de conturi X, acumulând adesea zeci de milioane de vizualizări. O altă campanie rusească, cunoscută sub numele de „Doppelgänger”, a folosit tactici similare înainte de „Matryoşka” și „Storm 1516”, imitând site-uri de știri reale pentru a publica articole neautentice. Activitatea „Doppelganger” pare să fi scăzut semnificativ după 2024.
O altă modalitate prin care aceste campanii își răspândesc mesajele este prin infectarea roboților de inteligență artificială cu afirmații false și înșelătoare menite să promoveze interesele Rusiei – o strategie care se bazează pe volumul mare de informații. NewsGuard a descoperit că afirmațiile răspândite prin intermediul unor știri falsificate au fost adesea promovate în reţeaua Pravda – un grup de 280 de site-uri web care preia articole de pe canalele pro-Kremlin. Potrivit experţilor americani, rețeaua a publicat în 2025 aproximativ 6,3 milioane de articole care promovau 115 afirmații false, inundând mediul informațional și sporind probabilitatea ca modelele de inteligență artificială , care se bazează pe conținutul Internetului pentru răspunsurile lor, să răspundă la solicitări pe teme de interes pentru guvernul rus prin producerea de propagandă favorabilă Kremlinului. De exemplu, în aprilie 2026, rețeaua Pravda a publicat articole în 12 limbi care citau un presupus articol din săptămânalul francez Le Point, potrivit căruia 20.000 de soldați ucraineni evacuați în Franța pentru tratament medical ar fi dezertat și s-ar fi alăturat bandelor criminale. Afirmația își avea originea într-un reportaj contrafăcut purtând sigla Le Point , care a fost difuzat și pe canalele Telegram pro-Kremlin. Le Point nu a publicat niciodată un astfel de articol. Mai mult, potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, 6.400 de soldați sau civili ucraineni au fost trimiși în străinătate pentru tratament medical începând din 2022, fără să existe informaţii credibile despre soldați care ar fi dezertat în țara gazdă după tratament. Cu toate acestea, la trei zile după ce falsul a apărut, unul dintre cele mai importante instrumente de inteligență artificială, AI Overview de la Google, a calificat afirmația falsă ca fiind adevărată, invocând ca dovadă articolul contrafăcut din Le Point.
Guvernele occidentale, inclusiv cele din SUA, Regatul Unit, Canada şi Franţa, au descris operațiunile de influență rusească drept o amenințare la adresa sprijinului internațional pentru Ucraina și, în sens mai larg, a proceselor democratice. Într-un raport privind manipularea informaţiiilor străine publicat în martie acest an, Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE), a declarat că operaţiunea Storm-1516 este capabilă să „se infiltreze în dezbateri publice autentice”. Pe de altă parte, jurnaliștii de la instituțiile de presă uzurpate avertizează că aceste campanii pot provoca daune pe termen lung încrederii publicului în mass-media .
Înregistrări falsificate cu tentativa de deturnare a zborului FlyDubai
Un cont cunoscut pentru răspândirea de dezinformări anti-indiene și știri false a distribuit ceea ce a pretins a fi un reportaj „BBC” despre tentativa de deturnare a zborului de la Dubai la Tel Aviv din 30 septembrie. În videoclip, o prezentatoare afirmă că un pasager indian pe nume Raghav Menon ar fi fost responsabil pentru incident. Postarea mai susține că doi cetățeni indieni s-ar fi întâlnit în secret cu agenţi ai Mossad-ul care l-ar fi recrutat pe Menon – descris ca un fost agent al serviciilor secrete indiene RAW – care se presupune că lucra cu pilotul Smit Machchhar.
Însă videoclipul este un deepfake, iar afirmațiile pe care le conține sunt nefondate. BBC nu a difuzat niciodată reportajul postat. Filmările cu prezentatoarea BBC Sally Bundock au fost manipulate digital, la fel ca și înregistrarea audio care o însoțește. Un detector de deepfake, parte a instrumentului de verificare InVID dezvoltat de Agence France Presse, a indcat o probabilitate de 99% ca videoclipul să fi fost generat de Inteligența Artificială. Jurnaliştii au identificat şi imaginile originale folosite pentru pentru a crea deepfake-ul, în care Bundock apare în 29 septembrie, în aceeaşi vestimentaţie, într-un segment al ştirilor BBC despre OpenAI. Există însă și alte semne vizuale de manipulare. Grafica și fonturile folosite în reportajul fals nu corespund stilului vizual obișnuit al BBC. Mișcările gurii prezentatoarei sunt neclare, în timp ce vocea prezintă caracteristici ale unui sunet manipulat digital. Totodată, în colţul din stânga sus este vizibil un filigran realizat de Inteligența Artificială. În plus, afirmațiile despre personajul numit „Raghav Menon” nu sunt susținute de nicio sursă verificată.
Singura legătură cu India confirmată este că pilotul înjunghiat, Smit Machchhar, este cetățean indian. Nu există dovezi verificate că ar fi fost implicat în planificarea incidentului sau că vreun pasager indian a jucat vreun rol. Departe de a fi complice, Machchhar a fost lăudat ca un „adevărat erou” atât de prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu, cât și de liderul indian Narendra Modi pentru curajul de care a dat dovadă în timpul incidentului.
Falsul reportaj include și un alt fragment înșelător, menit să-l facă să pară legat de incidentul FlyDubai. În deepfake-ul BBC sunt inserate imagini cu o aeronavă FlyDubai zburând deasupra unui oraș, fără ca acestea să aibă vreo legătură cu tentativa de deturnare. Orașul pare să fie Dubai, dacă avem în vedere silueta distinctă hotelului Hyatt Regency și structura sa circulară de pe acoperiș. Aceasta indică faptul că materialul video a fost filmat în Emiratele Arabe Unite. Cu toate acestea, zborul FZ1073 nu a fost atacat deasupra Dubaiului, ci deasupra Arabiei Saudite, înainte ca aeronava să revină sub control și să aterizeze în siguranță. În fine, investigatorul Tal Hagin a descoperit că strigătele pasagerilor îngroziţi care se aud în videoclipul falsificat au fost preluate dintr-un videoclip mai vechi de pe Facebook care reda isteria pasagerilor dintr-un avion care traversa turbulenţe, fiind reutilizate în reportajul fabricat. Luate împreună, aceste indicii arată că videoclipul viral combină imagini BBC manipulate, sunet generat de Inteligența Artificială, imagini fără legătură și sunet reciclat pentru a mistifica incidentul FlyDubai, precum și pentru a sugera implicarea într-un presupus complot a unui pasager indian și a pilotul aeronavei.
