PROPAGANDĂ DE RĂZBOI: UE vrea să atace Rusia, care va da un răspuns devastator

Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, vorbește în timpul unei conferințe de presă după o întâlnire cu ministrul iranian de externe, Abbas Araqchi, la Moscova, Rusia, 17 decembrie 2025.
© EPA/RAMIL SITDIKOV / REUTERS / POOL   |   Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, vorbește în timpul unei conferințe de presă după o întâlnire cu ministrul iranian de externe, Abbas Araqchi, la Moscova, Rusia, 17 decembrie 2025.

UE sabotează pacea din Ucraina și se pregătește pentru un război împotriva Rusiei, forțând Moscova să răspundă devastator în cazul unui atac, potrivit presei pro-Kremlin.

ȘTIRE: După schimbarea administrației în SUA, Europa și UE au devenit principalul obstacol în calea păcii. La Bruxelles și în capitalele europene nu sunt ascunse planurile de pregătire pentru un război cu Rusia. UE implementează, începând din 2014, o politică de demontare a mecanismelor de interacțiune cu Rusia. Cercurile aflate la putere în majoritatea țărilor europene amplifică discursul despre „amenințarea rusă” și alimentează în societate sentimente rusofobe și militariste. Este important de subliniat că toate aceste acțiuni sunt întreprinse fără vreun temei legitim, întrucât Rusia nu a inițiat niciodată, din proprie inițiativă, acțiuni neprietenoase împotriva vecinilor săi europeni […]

„Partida războiului” din UE, care și-a investit capitalul politic în ideea provocării unei „înfrângeri strategice” Rusiei, este dispusă să meargă până la capăt. Ambițiile le întunecă vederea: nu le pasă doar de soarta ucrainenilor, ci, aparent, nici de propria populație. Altfel, cum pot fi explicate discuțiile permanente din Europa privind trimiterea de contingente militare în Ucraina, în cadrul unei „Coaliții de Voință”? Am declarat deja în repetate rânduri că, în acest caz, ele vor deveni o țintă legitimă pentru armata noastră. Pentru politicienii europeni mai greu de convins, cărora sper să le fie prezentat acest interviu, repet încă o dată: nu există motive de teamă că Rusia ar ataca pe cineva. Dar dacă cineva va încerca să atace Rusia, răspunsul va fi devastator.

NARAȚIUNI: 1. Statele europene sunt principalul obstacol în calea păcii din Ucraina. 2.  UE pregătește un război împotriva Rusiei, iar Moscova va riposta dacă va fi atacată. 3. „Coaliția de Voință” este un instrument militar-politic îndreptat împotriva Rusiei.

OBIECTIVE: Transferarea responsabilității pentru continuarea războiului din Ucraina asupra statelor europene; prezentarea Rusiei drept actor pacifist; descurajarea sprijinului militar pentru Ucraina; justificarea agresiunii militare.

Realitate: Statele europene nu pregătesc un război împotriva Rusiei, iar sprijinul acordat Ucrainei are un caracter defensiv, ca reacție la agresiunea militară rusă

DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Afirmația lui Serghei Lavrov, că statele europene reprezintă principalul obstacol în calea păcii din Ucraina, este falsă, deoarece eludează cauza inițială și continuă a conflictului: agresiunea militară a Federația Rusă împotriva unui stat suveran. Războiul nu a fost declanșat de decizii politice ale liderilor europeni, ci de invazia rusă, iar încetarea ostilităților depinde în mod direct de oprirea acțiunilor militare ale Moscovei și de retragerea trupelor ruse de pe teritoriul ucrainean.

În acest context, sprijinul politic, economic și militar acordat de statele europene nu urmărește prelungirea conflictului, ci apărarea Ucrainei și restabilirea unui cadru de securitate bazat pe dreptul internațional. Inițiativele diplomatice, sancțiunile și ajutorul oferit Kievului sunt reacții la încălcări grave ale normelor internaționale comise de Rusia, nu obstacole în calea păcii. Prezentarea Europei drept vinovat principal constituie o inversare a responsabilităților, menită să dilueze răspunderea agresorului.

Aceeași logică este extinsă prin narațiunea potrivit căreia UE ar pregăti un război împotriva Rusiei, afirmație contrazisă de realitatea instituțională și juridică. UE nu dispune de o armată proprie și nu are competențe legale sau operaționale pentru inițierea unui conflict militar. Politicile europene de securitate și apărare au un caracter defensiv și sunt concepute pentru prevenirea conflictelor. Consolidarea capacităților militare ale unor state europene și cooperarea cu NATO au loc exclusiv în contextul creat de invazia rusă (din anii 2014 și 2022) și de deteriorarea mediului de securitate regional. Sunt măsuri de precauție, nu parte a unui plan ofensiv.

Anexarea Crimeii în 2014, sprijinul militar și financiar acordat separatiștilor din Donbas și invazia pe scară largă a Ucrainei în 2022, alături de amenințările nucleare repetate, exercițiile militare demonstrative la frontierele NATO, utilizarea șantajului energetic și a operațiunilor hibride împotriva statelor occidentale, demonstrează că deteriorarea securității regionale este consecința directă a politicii expansioniste și coercitive a Moscovei, nu a unor presupuse planuri agresive ale Europei.

În același registru este folosită și „Coaliția de Voință”, prezentată în discursul oficial rus ca o structură agresivă. În realitate, această formulă de cooperare între statele occidentale care sprijină Ucraina nu vizează atacarea Rusiei. Discuțiile privind o eventuală prezență occidentală în Ucraina, nu în Rusia, se referă exclusiv la scenarii ipotetice, limitate la perioada de după un posibil armistițiu, când misiuni internaționale ar putea contribui la stabilizarea liniei frontului și la prevenirea reluării ostilităților.

O astfel de prezență ar avea un rol de sprijin și securizare, nu de substituire a autorității statului ucrainean și nici de amenințare la adresa Rusiei. Nu există mandate, planuri sau decizii politice care să prevadă operațiuni militare ofensive împotriva Rusiei. „Coaliția de Voință” nu substituie NATO, nu creează o forță de atac și nu urmărește confruntarea cu Moscova.

CONTEXT: Interviul acordat de Serghei Lavrov agenției TASS la finalul anului 2025, publicat și pe pagina oficială a MAE al Rusiei, se înscrie într-un efort mai larg al diplomației ruse de a-și impune propria interpretare asupra marilor dosare internaționale. În contextul schimbării administrației de la Washington, al prelungirii războiului din Ucraina, al tensiunilor din Orientul Mijlociu și din Asia-Pacific, Lavrov prezintă Rusia ca un actor deschis dialogului, dar obligat să răspundă acțiunilor Occidentului. Statele europene sunt indicate drept principalii factori ai confruntării, în timp ce Statele Unite sunt abordate cu prudență, în așteptarea unor dovezi concrete ale unei schimbări de politică externă. Astfel, interviul servește atât ca bilanț al politicii externe ruse, cât și ca mesaj de poziționare pentru anul 2026, adresat publicului intern și actorilor internaționali.

Timp citire: 4 min