Memorandumul prezentat de Rusia la negocierile de pace de la Istanbul e o încercare de a salva Ucraina, dar Kievul și Occidentul vor continuarea războiului, afirmă propaganda pro-Kremlin.
ȘTIRE: Memorandumul ucrainean este un document al continuării războiului, spre deosebire de cel rusesc, care propune condiții concrete ce ar putea permite o reglementare pașnică [.…]
Rusia propune pași clari către pace și chiar condiții pentru reluarea cooperării dintre cele două țări. Zelenski nu va semna niciodată un astfel de document […] El nu urmărește pacea, ci războiul — un conflict pe care speră să-l continue cu sprijinul masiv al Occidentului și în care mizează pe slăbirea Rusiei din interior, pe epuizare, haos și chiar destrămare. Își condamnă astfel concetățenii la noi suferințe și pierderi inutile, dacă ne raportăm la scopul urmărit: Rusia nu se va destrăma și nu va ceda, iar Ucraina, dacă actualele negocieri eșuează, va primi condiții și mai dure decât cele de acum. În cele din urmă, tot va fi nevoită să le accepte, cu excepția cazului în care preferă păcii cu Rusia o nouă „Ruina” – adică un război civil total.
NARAȚIUNI: 1. Memorandumul de pace propus de Rusia va salva Ucraina. 2. Memorandumul ucrainean este un document al continuării războiului. 3. NATO vrea să distrugă Rusia prin intermediul Ucrainei. 4. Dacă Ucraina nu va accepta pacea propusă de Rusia, urmează o nouă perioadă a „Ruinei”.
OBIECTIVE: Legitimarea propunerilor rusești de capitulare prin prezentarea acestora ca oferte de pace generoase și justificarea continuării invaziei în cazul refuzului Ucrainei; subminarea poziției diplomatice ucrainene și a sprijinului occidental.
Realitate: Propunerile rusești echivalează cu o capitulare totală a Ucrainei și sunt incompatibile cu principiile fundamentale ale dreptului internațional
DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Memorandumul rusesc în 10 puncte nu reprezintă o ofertă de pace, ci o listă de ultimatumuri care echivalează cu capitularea Ucrainei. Cererea de retragere din regiunile Herson, Zaporojie, Donețk și Luhansk încalcă principiul integrității teritoriale, consacrat în Carta ONU și în Actul Final de la Helsinki din 1975. În plus, Rusia nu controlează o mare parte din aceste teritorii. Recunoașterea Crimeii ca teritoriu rus ar legitima o anexare ilegală condamnată de Adunarea Generală a ONU prin Rezoluția 68/262 din 2014, care a declarat invalid referendumul din Crimeea
Interzicerea aderării Ucrainei la NATO încalcă principiul suveranității și dreptul fiecărei națiuni de a-și alege alianțele militare, consacrat în Actul Final de la Helsinki și reconfirmat prin Carta pentru o Europă Nouă din 1990. Demobilizarea forțelor armate ucrainene și reducerea efectivelor militare ar lăsa țara vulnerabilă față de viitoarele agresiuni, fiind echivalentul unei dezarmări forțate. Retragerea personalului militar străin din Ucraina ar însemna renunțarea la asistența militară legitimă acordată unei țări care își exercită dreptul la autoapărare conform Articolului 51 din Carta ONU. Renunțarea la revendicările privind daunele de război contrazice principiile generale ale dreptului internațional umanitar și jurisprudența Curții Internaționale de Justiție, care recunosc dreptul statului victimă la reparații pentru prejudiciile suferite în urma unei agresiuni ilegale.
Ceea ce Rusia numește „neutralitate" înseamnă, de fapt, o vasalizare, prin care Ucraina ar fi privată de capacitatea de a-și apăra teritoriul și suveranitatea. Istoricul „neutralității" impuse de Rusia în spațiul post-sovietic, exemplificat prin cazurile Republicii Moldova și Georgiei, demonstrează că acest statut servește menținerea influenței rusești, nu stabilitatea regională.
Pretextul luptei împotriva „glorificării nazismului" este o tactică clasică de propagandă rusă, folosită pentru a justifica agresiunea prin falsificarea istoriei. Rusia utilizează acest pretext pentru a ataca simbolurile naționale ucrainene, în timp ce ignoră propriile probleme privind reabilitarea simbolurilor sovietice asociate cu crime de război și rapturi teritoriale. În plus, nazismul este condamnat pe teritoriul Ucrainei, iar simbolica nazistă interzisă prin lege, alături de cea comunistă.
Poziția Kievului, statuată în memorandumul ucrainean descris de ruși drept un „document al continuării războiului", se bazează pe principiile fundamentale ale dreptului internațional: integritatea teritorială, suveranitatea și dreptul la autoapărare. Refuzul de a accepta restricții asupra propriilor forțe militare și respingerea recunoașterii anexărilor ilegale nu constituie „continuarea războiului". Amenințarea Ucrainei cu „o nouă Ruină" și „condiții și mai dure" reprezintă tactici de intimidare care confirmă natura coercitivă a propunerilor rusești. Referința la „Ruina" din secolul al XVII-lea folosește trecutul pentru a sugera că rezistența împotriva Rusiei va duce inevitabil la destrămarea Ucrainei, ignorând contextul complet diferit al secolului XXI.
NATO nu vrea să distrugă Rusia prin intermediul Ucrainei, ci răspunde la cererea legitimă de aderare a unei țări europene care își exercită dreptul suveran de a-și alege alianțele. Extinderea NATO s-a realizat prin cereri voluntare ale statelor care căutau garanții de securitate în fața amenințărilor rusești, nu prin „încercuirea" agresivă a Rusiei.
Războiul continuă nu din cauza Ucrainei, ci în urma refuzului Rusiei de a-și retrage forțele de pe teritoriul suveran al unei țări membre ONU, atacată în februarie 2022, când forțele Moscovei au invadat neprovocat și ilegal țara vecină. Rusia a mai folosit în trecut astfel de „memorandumuri” (de exemplu, Acordurile de la Minsk) ca instrumente tactice, nu ca dovezi de bună credință, inițiind perioade de „negocieri” pentru a se reînarma și a relua atacurile ulterior.
CONTEXT: În cadrul celei de-a doua runde de negocieri de pace desfășurate la Istanbul pe 2 iunie 2025, Rusia a prezentat Ucrainei un memorandum ce detaliază un plan în 10 puncte ce presupune retragerea Ucrainei din regiunile Herson, Zaporojie, Donețk și Luhansk, recunoașterea Crimeii ca teritoriu rus, interzicerea aderării Ucrainei la NATO și recunoașterea limbii ruse ca limbă oficială. Ucraina trebuie să organizeze alegeri, să demobilizeze trupele și să reducă numărul forțelor armate. Rusia solicită retragerea personalului militar străin din Ucraina, renunțarea reciprocă la revendicările privind daunele de război și restricționarea mișcărilor forțelor ucrainene, cu excepția retragerii din zonele de frontieră. Memorandumul reafirmă cererea Moscovei ca Ucraina să devină o țară neutră şi vrea ca aceasta să protejeze drepturile vorbitorilor de limbă rusă și să adopte o interdicție legală în ceea ce privește „glorificarea nazismului”.
Kievul nu dorește nicio restricție privind forțele sale militare după un eventual acord de pace și nici o recunoaștere internațională a suveranității Rusiei asupra părților din Ucraina ocupate de forțele Moscovei. Ucraina cere despăgubiri pentru distrugerile cauzare de război. Poziția ucraineană se bazează pe principiile integrității teritoriale și suveranității naționale, KIevul refuzând să facă compromisuri majore în privința teritoriilor sale.
Verifică sursele:
