Reglementarea pașnică a conflictului din Ucraina este posibilă doar prin atingerea obiectivelor invaziei ruse, potrivit presei pro-Kremlin, care-l citează pe purtătorul de cuvânt al lui Putin.
ȘTIRE: Peskov a numit pierderea teritoriilor de către Ucraina drept planul A, B și C. Rusia ia în calcul soluționarea conflictului din Ucraina în cadrul obiectivelor stabilite la începutul „operațiunii militare speciale”, a declarat purtătorul de cuvânt al președintelui Federației Ruse, Dmitri Peskov.
Jurnaliștii i-au cerut să comenteze afirmația liderului ucrainean, Volodimir Zelenski, potrivit căreia Moscova ar avea nevoie de un „plan B” în privința reglementării conflictului. „Este oportun să ne amintim declarația de ieri a președintelui SUA, Donald Trump, care, adresându-se interlocutorilor ucraineni, le-a reamintit că aceștia pierd teritorii. Acesta este planul A, B și C”, a declarat reprezentantul Kremlinului.
NARAȚIUNI: 1. Reglementarea pașnică a conflictului din Ucraina înseamnă continuarea „operațiunii militare”. 2. Pacea înseamnă acceptarea pierderilor teritoriale de către Ucraina. 3. Încetarea focului este inutilă sau imposibilă.
OBIECTIVE: Redefinirea noțiunii de pace drept rezultat al victoriei militare ruse; justificarea continuării invaziei; transferarea responsabilității pentru victime și distrugeri asupra Ucrainei; normalizarea ideii de capitulare teritorială ca soluție rațională în război.
Realitate: Nu poate exista o reglementare pașnică fără încetarea focului, iar impunerea prin forță a obiectivelor unei invazii contrazice definiția oricărui proces de pace.
DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Declarațiile lui Dmitri Peskov pornesc de la o contradicție de bază, care le face greu de susținut atât logic, cât și juridic. Kremlinul invocă soluționarea pașnică a conflictului, dar o condiționează de atingerea obiectivelor stabilite la începutul „operațiunii militare speciale”, adică de rezultatele unei campanii de agresiune. În această logică, pacea nu mai înseamnă încetarea ostilităților și lansarea negocierilor, ci acceptarea de către Ucraina a condițiilor impuse de agresor. Sensul uzual al păcii este înlocuit cu un sens politic convenabil Moscovei.
Totuși, un conflict nu poate fi încheiat pașnic prin mijloace militare, bombardamente, uciderea civililor, distrugerea infrastructurii și comiterea de crime de război. A afirma că reglementarea pașnică trebuie să se producă în baza principiilor unei operațiuni militare înseamnă, de fapt, a susține că războiul este instrumentul păcii – o inversare logică specifică discursului propagandistic pro-Kremlin din ultimii ani.
În același registru se înscrie și formula „planul A, B și C”, care este un mesaj coercitiv: Ucraina este avertizată că va pierde teritorii dacă nu acceptă condițiile Moscovei. Presiunea militară este prezentată drept argument diplomatic, iar forța armată devine un substitut al negocierii.
Narațiunea despre Rusia care „vrea pace, nu armistițiu” este utilizată pentru a respinge încetarea focului fără a spune direct că Moscova preferă continuarea războiului. Peskov și alți oficiali ruși susțin că un armistițiu ar oferi Ucrainei o pauză, motiv pentru care îl resping chiar și în variante temporare. În termeni practici, această poziție blochează principalul instrument care, în majoritatea conflictelor armate, permite reducerea pierderilor civile, stabilizarea frontului și crearea unui minim spațiu pentru negocieri. Practica medierii arată că încetarea focului este, de regulă, una dintre primele etape ale proceselor de soluționare, tocmai pentru că fără reducerea violenței nu pot exista negocieri durabile. Prezentarea agresiunii militare drept „cale pașnică” ignoră și realitățile documentate de organismele internaționale cu privire la tratamentul civililor în zonele ocupate de Rusia: detenții arbitrare, tortură, rele tratamente și practici de „filtrare” a populației. Aceste fapte, aflate în curs de investigare, contrazic direct ideea că „operațiunea militară” ar fi un instrument al păcii.
La întâlnirea cu Zelenski, Donald Trump a afirmat că Vladimir Putin nu dorește încetarea focului, deoarece nu vrea să oprească luptele pentru a risca reluarea lor dacă negocierile eșuează. Prin această declarație, chiar Trump confirmă că Moscova nu urmărește o reglementare pașnică, ci alege continuarea războiului ca opțiune principală.
Din perspectiva dreptului internațional, Ucraina este statul atacat și are dreptul la apărare, iar sprijinul militar extern primit de Kiev se înscrie în acest cadru, nu într-o logică de prelungire a războiului. Kremlinul încearcă să inverseze rolurile: agresorul se prezintă ca actor al păcii, iar victima ca obstacol în calea acesteia. În realitate, Volodimir Zelenski a exprimat în repetate rânduri disponibilitatea pentru o încetare a focului necondiționată, inclusiv prin invitații directe adresate lui Putin pentru discuții, invitații refuzate de Moscova.
În același timp, exemplele anterioare arată că Rusia a respins constant soluțiile diplomatice. În februarie 2022, lideri occidentali, inclusiv Emmanuel Macron și Joe Biden, au încercat să convingă conducerea rusă să nu aleagă calea invaziei. Moscova a ignorat aceste demersuri și a declanșat un război de amploare, cu cele mai mari distrugeri în Europa de după cel de-Al Doilea Război Mondial.
În aceste condiții, afirmația potrivit căreia Rusia ar alege pacea este falsă. Atâta timp cât Moscova refuză încetarea focului, condiționează negocierile de acceptarea rezultatelor agresiunii și continuă operațiunile militare, războiul rămâne planul principal al Kremlinului. Reglementarea pașnică invocată de Kremlin nu este un obiectiv real, ci un instrument retoric folosit pentru a justifica violența.
CONTEXT: Pe 28 decembrie 2025, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, s-a întâlnit în Florida cu președintele al Statelor Unite, Donald Trump, la reședința acestuia din Mar-a-Lago. Discuțiile s-au concentrat asupra unui posibil acord de pace între Ucraina și Rusia, având ca punct de plecare un plan de pace în 20 de puncte. Deși ambii interlocutori au vorbit despre progrese semnificative, nu a fost încheiat niciun acord final. Donald Trump a declarat că negocierile sunt „aproximativ 95% finalizate”.
Președintele ucrainean a afirmat că, pentru Kiev, „planul A” a fost întotdeauna pacea, în timp ce pentru Rusia războiul a reprezentat opțiunea inițială. El a adăugat că Moscova ar trebui să ia în calcul acum un „plan B”, respectiv încheierea conflictului. Zelenski a precizat că Ucraina și Statele Unite susțin o soluție diplomatică și că, în cazul în care Rusia refuză această abordare, sprijinul american și european pentru Ucraina va continua. Totodată, el a menționat că i-a propus lui Donald Trump instituirea unor garanții de securitate pentru Ucraina pe o perioadă de 30–50 de ani.
Verifică sursele:
