Norul de praf din Sahara ajuns zilele acestea în România este un produs sintetic menit să otrăvească populația, afirmă un cunoscut site conspiraționist.
Cum zboară praful peste mări și țări?
ȘTIRE: Românii de pe Facebook au luat la puricat ”Praful Saharian” și au început să-și pună întrebări legitime. Poate cea mai importantă este de ce autoritășile nu emit după 12 ore de la „evenimentul” instalării particulelor peste sud-estul României nici o declarație despre ce conțin acestea.
„Unde sunt „experții” DSP? Au plecat și ei în sejurul din Coreea de Sud cu Arafat și Iohannis? Sau au murit subit cu toții, după „sigur și eficient”?”, comentează sarcastic un utilizator. „Dacă, Doamne ferește!, e plin de coviduți asimptomatici, proveniți din laboratoarele din „Sahara”, „fără culoare sau miros”, ca „gazul invizibil radon” tocmai apărut pe piață? Trebuie după aceea să sară din jacuzzi, tocmai din Bulgaria, însuși Valeriu Gheorghiță, și să-și suflece mânecile pentru a trece din nou la treabă, pe bandă.”, scrie altcineva. „Cum zboară ”praful saharian”, numai noaptea, peste 2.500 km, peste Marea Mediterană, unde aerul este foarte umed și ajunge tot particule de nisip peste România, ''sărind'' peste anumite țări și peste Munții Balcani din Bulgaria care, pe alocuri, au aproape 3000 m? A văzut cineva vreun filmuleț cum e luat ''praful saharian'' de vânt și dus departe? Asta în timp ce nisipul de pe plaja din Mamaia nu ajunge nici măcar până la Năvodari! Gândiți, că nu doare!”, scrie Mihai Petre. „Espertii sistemului tac malc vizavi de care parte din SiO2 (nisip) e feromagnetica. Dar pana gasesc ei o vrajeala usor inghitibila de mase, cred ca avem suficient timp sa descoperim singuri patentele de insamantare a norilor cu oxizi metalici nanometrici.” avertizează utilizatorul Ali Baha, care oferă și filmarea din Marea Britanie, cu nota: „Scoateți magneții la joacă. Puneți întrebări!”.” „Ne condimenteaza culturile, sa mancam "sanatos”!”, observă Ramona Val. „In acest moment cam o jumătate din țară este acoperita de "praf saharian". Este un moment potrivit să aflăm ce este, de fapt, si ce conține. La mine in urbe nu există un laborator dispus să facă analiza, contra cost. "Daca autoritățile au anunțat că e praf saharian, înseamnă că aia este". Aveți vreo idee despre cum s-ar putea acționa?”, întreabă Olimpia. Ce vedeți pe mașini ajunge și la noi în plămâni”, scrie altcineva. „Mașinile ca mașinile, culturile însă nu se știe în ce direcție o pot lua...”, comentează și Eduard Dumitrache, care a postat o serie de fotografii cu automobile din Sectorul 3 al Capitalei.
NARAȚIUNI: 1. Praful saharian este o pulbere artificială otrăvitoare, care are drept scop îmbolnăvirea populației, pentru instaurarea dictaturii sanitare. 2. Otrava este distribuită pe calea aerului cu destinație precisă, evitând anumite zone geografice.
CONTEXT: Specialiștii estimează că anual, Sahara eliberează între 60 de milioane și 200 de milioane de tone de praf mineral. În urma vânturilor care bat în deșert, nisipul și praful sunt ridicate în aer, uneori în partea superioară a atmosferei. Dacă vânturile sunt foarte puternice, norii de praf din Sahara pot străbate chiar și mii de km. În ultimii ani, episoadele în care masele de aer au adus în Europa praf roșiatic saharian, s-au înmulțit. În general, în anotimpul rece, aceste „transporturi” din nordul Africii erau mai rare, însă iarna 2023-2024 a fost ieșită din comun din multe puncte de vedere. Astfel, seceta din zona Mediteranei și din Maghreb, dar și schimbările intervenite în caracteristicile circulației maselor de aer, par să fi contribuit la o tot mai intensă prezență a nisipului saharian în Europa. De cele mai multe ori, un ciclon din nordul Africii antrenează particule de praf saharian şi le transportă către peninsula balcanică. Datele Copernicus, programul Uniunii Europene de observare a Pământului, arată că acest fenomen este ceva normal, deși intensitatea și frecvența cu care se manifestă au crescut în ultimii ani. Mai ales în ultimele două luni, în mai multe rânduri, nori de praf de origine sahariană au ajuns în Europa, depunându-se pe mașini și făcând ca cerul să fie roșiatic, iar aerul înecăcios. Miercuri 24 Aprilie a fost cel mai intens episod al acestui an în România, prilej pentru propaganda conspiraționistă să reînvie narațiunile care susțin că marea resetare sanitară este în plină desfășurare, iar forțele oculte își continuă planul de otrăvire a populației, pentru eliminarea majorității oamenilor, și suprimarea drepturilor și libertăților individuale ale celor rămași în viață. În plus, pe mai multe canale, s-a vehiculat ideea că valul de praf saharian din săptămâna trecută a avut ca ținte doar România și Grecia, fără să afecteze țări aflate între cele două, precum Macedonia de Nord, Bulgaria sau Turcia.
OBIECTIV: Validarea propriului discurs conspiraționist, promovarea discursului antioccidental, provocarea şi amplificarea de tensiuni sociale.
„Transportul” prafului saharian în Europa, un fenomen vechi de mii de ani
DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Studii efectuate de geologi au relevat faptul că particule de praf saharian sunt foarte des întâlnite în Munții Alpi, în Italia, Austria și Elveția, iar fenomenul depunerii sale exista și în urmă cu o mie de ani, potrivit profesorului Adrian Constantin, câștigător al premiului Wittgenstein, pentru cercetările sale în domeniul modelării matematice a mişcării valurilor şi curenţilor de aer. Mai mult, acesta afirmă că nisipul roșiatic are un conținut mai bogat de fier, care este foarte bun pentru așa-numita „iarbă de mare”, despre care s-a descoperit recent că este foarte benefică în producerea oxigenului. Așa se explică de ce praful depus pe mașini are proprietăți magnetice, care sunt complet naturale și își au originea în caracteristicile peisajului din nordul Africii. Praful din Sahara este bogat în oxizi de fier (în principal magnetit și hematit), care alcătuiesc 6-7% din volumul acestuia. Magnetitul este cel mai magnetic material natural. Hematitul are la rândul său proprietăți magnetice, deși nu la fel de puternice ca magnetitul. De asemenea, în nisipul saharian se găsește, în mod natural, și hidroxid de fier, în diferite forme, fără absolut nicio legătură cu activitatea umană. Dincolo de acest aspect, într-adevăr, în praful din Sahara pot exista și alte substanțe chimice, dăunătoare organismului uman, precum plumb, fosfor, mercur sau arsenic, dar acest lucru nu este cauzat de vreo acțiune intenționată, ci de faptul că, în drumul lor, vânturile preiau din multitudinea de zone străbătute, substanțe eliberate de deșeurile abandonate de populație sau de compușii chimici ai armelor folosite în frecventele confruntări care au loc în regiunea Africii de Nord, una din cele mai poluate ale lumii. În același timp, dar tot în mod natural, curenții de aer pot antrena inclusiv agenți patogeni de natură organică cu potențial dăunător asupra sănătății.
În majoritatea cazurilor, însă, praful saharian nu ne afectează direct, pentru că „transportul” are loc la câțiva kilometri deasupra pământului și cea mai mare parte nu ajunge la sol. De obicei, în astfel de cazuri, cerul devine roșiatic-maroniu-portocaliu, iar calitatea aerului se poate degrada parțial pentru scurt timp, din cauza particulelor care „scapă” din nor. Narațiunea adresabilității precise a norilor de praf saharian, care afectează doar anumite regiuni, este hilară și absurdă în același timp. Traiectoria de circulație a prafului saharian este împărțită în trei categorii: cea vestică, transatlantică, care ajunge în Golful Guineei din Africa, în Caraibe, în sudul Statelor Unite ale Americii și chiar în America de Sud; cea nordică, spre Mediterana și sudul Europei, dar care se poate extinde până în Scandinavia; cea estică, spre estul Mediteranei și Orientul Mijlociu, dar care, în combinație cu vânturile asiatice, poate ajunge până în Japonia. Depunerile la sol au loc, însă, numai atunci când prezența norului de praf deasupra unei regiuni este simultană cu precipitațiile. Pentru ca praful să ajungă din troposferă pe pământ, el trebuie să fie „ajutat de un mijloc de transport”, și anume ploaia. Pe măsură ce picăturile de ploaie cad, ele colectează particulele de praf, apoi, odată ajunse pe suprafețele de la sol, se evaporă și lasă în urmă un strat de praf. Așa se explică de ce, cel mai recent eveniment de acest gen a fost înregistrat, cu precădere, în Grecia și România. Chiar și așa, din cauza precipitațiilor din aceste zone, depuneri de praf saharian pe mașini au fost raportate, totuși, și în Bulgaria, în regiunea Odesa din sudul Ucrainei, dar și în Banatul sârbesc. În mod paradoxal, deși potrivit conspiraționiștilor, ar trebui să fie ținta primordială a ocultei globaliste, Rusia înregistrează extrem de rar acest tip de fenomen. Săptămâna trecută însă, presa locală a raportat depuneri de praf roșiatic pe autoturismele din regiunea Crimeea, semn că extinderea teritorială prin agresiune vine și cu ceva dezavantaje. Cu toate acestea, Evgheni Tișkoveț, cel mai celebru meteorolog rus al momentului, care cerea, în luna martie, un atac nuclear asupra NATO, pentru că „vremea este ideală”, a spus despre praful saharian că prezintă un „pericol neglijabil” pentru sănătatea oamenilor.
SÂMBURE DE ADEVĂR: Praful saharian este potențial periculos pentru sănătate, din cauza elementelor nocive pe care le conține, și poate afecta nu doar persoanele cu probleme respiratorii, ci și pe cele sănătoase.
---copie-image.webp)
