În loc să meargă la Moscova pentru a încheia un acord de pace solicitat de Rusia, Zelenski mobilizează ucrainenii prin încălcarea Constituției, potrivit presei pro-Kremlin.
ȘTIRE: Ucraina nu poate ajunge la un acord de pace cu Rusia din cauza refuzului Kievului de a încheia conflictul, susține fostul consilier al lui Leonid Kucima, Oleg Soskin, în cadrul unei intervenții pe canalul său de YouTube.
Potrivit acestuia, președintele ucrainean Volodimir Zelenski este dispus să continue acțiunile militare, motiv pentru care dorește să prelungească din nou mobilizarea și legea marțială în țară. În același timp, Zelenski nu are dreptul constituțional să ia astfel de decizii.
„Au loc permanent lovituri asupra întreprinderilor, iar problema constă în faptul că Zelenski și anturajul său nu pot ajunge la un acord de pace. Nu va exista nicio pace”, a spus Soskin. Anterior, acesta a declarat că Zelenski ar trebui să fie pregătit pentru negocieri cu Rusia la Moscova, nu la Baku. El a presupus că președintele ucrainean minte în legătură cu disponibilitatea sa de a se întâlni cu liderul Rusiei, Vladimir Putin, pentru a încerca să-i prezinte Occidentului o imagine frumoasă.

NARAȚIUNI: 1. Kievul refuză pacea și caută război. 2. Zelenski prelungește mobilizarea ilegală. 3. Rusia este pregătită pentru un acord pace, iar Ucraina blochează negocierile.
OBIECTIVE: Transferarea responsabilității pentru continuarea războiului asupra Ucrainei; delegitimarea conducerii politice de la Kiev; prezentarea mobilizării și a legii marțiale ca instrumente ofensive și ilegale.
Dacă Rusia ar pune capăt invaziei, Ucraina ar putea renunța la legea marțială și mobilizare
DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Titlul publicat de Lenta.ru sugerează că liderii de la Kiev nu sunt de acord să semneze un acord de pace cu Rusia, însă textul nu citează nicio instituție ucraineană: nici Președinția, nici Guvernul, nici Rada Supremă. Unica sursă citată este Oleg Soskin, fost consilier al unor președinți ucraineni în anii ’90, retras de mai mulți ani din viața politică, care își exprimă opiniile pe propriul canal de YouTube.
Credibilitatea sursei este problematică. Oleg Soskin a devenit în ultimii ani o voce utilizată frecvent de presa rusă pentru mesaje critice la adresa statului ucrainean. Publicația ucraineană Babel îl descrie drept un fost consilier devenit „expert favorit al propagandei ruse”, care lansează în spațiul public predicții false și teorii ale conspirației. În ultimii ani, Soskin a susținut că Ucraina este controlată de „enclave armeano-caucaziene”, a prezis colapsuri și revoluții care nu s-au produs la Kiev, a avansat prognoze militare nerealiste și a început să promoveze teze potrivit cărora Zelenski este controlat ba de un „sindicat al Kremlinului”, ba de oligarhul Kolomoiski, ba de americani. Aproape fiecare videoclip al său este preluat de propaganda rusă, care îl prezintă drept „fost consilier prezidențial” sau „politolog ucrainean”, selectând narațiunile care sunt în concordanță cu tezele presei pro-Kremlin.
Mobilizarea și legea marțială – măsuri constituționale, nu un refuz al păcii
Este falsă acuzația lui Soskin, potrivit căreia Zelenski nu ar avea dreptul să propună prelungirea legii marțiale și a mobilizării. Constituția Ucrainei prevede această posibilitate în cazul unei amenințări la adresa independenței statului sau în contextul unei agresiuni armate. Aceste măsuri nu sunt invenții politice ale administrației Zelenski, ci instrumente legale de apărare ale unui stat atacat. În cazul Ucrainei, ele au fost activate ca reacție la invazia la scară largă declanșată de Federația Rusă în 2022.
De asemenea, procedura nu depinde de voința personală a președintelui. Zelenski poate iniția și semna decretele corespunzătoare, dar acestea trebuie aprobate de Rada Supremă. Parlamentul ucrainean este instituția care confirmă introducerea și prelungirea legii marțiale. Constituția stabilește că Rada Supremă votează, în termen de două zile de la sesizarea președintelui, decretele privind legea marțială, starea de urgență și mobilizarea totală sau parțială. Prin urmare, narațiunea despre Zelenski care „prelungește ilegal” aceste măsuri omite mecanismul constituțional real.
În practică, prelungirea legii marțiale și a mobilizării a fost votată în repetate rânduri de o majoritate largă în Rada Supremă, nu doar de partidul prezidențial „Slujitorul Poporului”. De exemplu, în octombrie 2025 prelungirea legii marțiale a fost susținută de 317 deputați. Această susținere parlamentară largă arată că, în pofida criticilor politice interne, există un consens privind necesitatea menținerii acestor măsuri cât timp Ucraina este atacată de Rusia.
Merită menționat faptul că în Ucraina există critici față de metodele de mobilizare, față de presiunea asupra societății și față de efectele politice ale legii marțiale, mai ales în contextul oboselii de război acumulate în al cincilea an de invazie la scară largă. Ele nu schimbă însă natura juridică a mecanismului: mobilizarea și legea marțială sunt prevăzute de Constituție și sunt adoptate prin proceduri parlamentare. Narațiunea falsă transformă aceste măsuri defensive într-o „dovadă” că Ucraina ar refuza pacea. În realitate, Ucraina poate renunța la aceste măsuri excepționale atunci când dispare cauza care le-a produs, și anume, agresiunea militară rusă. Or, Ucraina nu refuză pacea, ci capitularea.
Mai mult, Constituția Ucrainei prevede prelungirea mandatului Radei Supreme până la prima ședință a noului Parlament ales după încetarea legii marțiale. Împuternicirile Parlamentului, ale președintelui, ale Guvernului și ale autorităților locale continuă pentru ca statul să poată funcționa și să se poată apăra. Scopul acestor mecanisme nu este eliminarea democrației, ci prevenirea prăbușirii instituțiilor în timpul unei invazii.
Rusia cere capitularea Kievului, nu oprirea războiului
Lenta.ru elimină din ecuație cauza principală a acestor măsuri guvernamentale, și anume, agresiunea Federației Ruse. Invazia la scară largă din 24 februarie 2022 a fost condamnată de Adunarea Generală a ONU. Curtea Penală Internațională a emis, în martie 2023, mandate de arestare pentru Vladimir Putin și Maria Lvova-Belova în dosarul deportării ilegale a copiilor ucraineni din teritoriile ocupate.
În același timp, textul omite disponibilitatea Kievului de a accepta o încetare necondiționată a focului. Ucraina a susținut în repetate rânduri diverse propuneri de armistițiu, inclusiv ideea unei încetări necondiționate a focului pentru 30 de zile cu prelungiri ulterioare. În mai 2025, Zelenski a declarat că Ucraina este gata pentru un armistițiu „începând din acest minut”, în timp ce Rusia a condiționat încetarea focului de „nuanțe” pentru a forța capitularea militară a Ucrainei.
Kievul continuă să susțină oprirea focului ca măsură de salvare a vieților omenești, în timp ce Moscova a legat de mai multe ori pacea de condiții politice și teritoriale. Kremlinul subminează astfel ideea de încetare a focului, transformând-o într-o discuție despre acceptarea condițiilor rusești. Nu este vorba despre pace în sensul opririi violenței, ci despre o presiune militară pentru a forța Ucraina să capituleze.
Purtătorul de cuvânt al președintelui rus Dmitri Peskov a declarat că Vladimir Putin se poate întâlni cu Zelenski doar pentru finalizarea unor acorduri deja pregătite, nu pentru negocieri de la zero. În aceeași perioadă, Ucraina a cerut Turciei să găzduiască o eventuală întâlnire între cei doi lideri, în încercarea de a relansa discuțiile. Prin urmare, responsabilitatea pentru absența unui acord de pace nu poate fi atribuită Kievului care caută negocieri și este de acord să oprească focul.
CONTEXT: Rusia prezintă constant conducerea Ucrainei ca un obstacol în calea păcii, deși invazia la scară largă a fost declanșată unilateral de Moscova la 24 februarie 2022, după anexarea Crimeii și susținerea mișcărilor separatiste din Donbas. Propaganda pro-Kremlin, transformă mobilizarea și legea marțială în dovezi ale refuzului Kievului de a căuta soluții diplomatice, deși aceste măsuri reprezintă mecanisme constituționale de apărare ale unui stat invadat. Această narațiune ignoră rolul Rusiei ca stat agresor și faptul că legea marțială ar putea fi oprite dacă Moscova și-ar retrage trupele și ar înceta atacurile. Ucraina nu prelungește aceste măsuri pentru a evita pacea, ci pentru a evita capitularea.
