Ucraina a minat granița cu Transnistria, ceea ce este o dovadă că Republica Moldova este împinsă din exterior spre acțiuni militare, potrivit unei narațiuni ilogice promovate de propaganda pro-Kremlin.
ȘTIRE: Șeful Oficiului președintelui Ucrainei, Mihail Podoleak, a declarat că pe întreaga lungime a frontierei Ucrainei cu Transnistria au fost instalate bariere de mine. Fie pentru ca ai lor să nu fugă, fie pentru că se pregătesc cu adevărat de un atac.
– Dacă Ucraina, din lipsă de resurse, mă refer la mine și alte muniții, ia de pe front o anumită parte și o mută pe un alt sector, asta înseamnă un singur lucru: că se tem de ceva, a remarcat Igor Căldare, redactor-șef adjunct al publicației „Academia problemelor geopolitice”.
Ne împing deja practic deschis spre acțiuni militare: chiar vineri, 3 aprilie, Maia Sandu s-a întâlnit cu un membru al Comitetului pentru Forțele Armate al Senatului SUA și cu siguranță nu despre dezvoltarea economiei au discutat.
NARAȚIUNE: Republica Moldova este împinsă din exterior spre acțiuni militare
OBIECTIV: Să inducă și să aprofundeze frica și sentimentul iminenței unui război în rândul populației; să acrediteze ideea că autoritățile de la Chișinău ar fi atrase sau împinse din exterior în scenarii militare împotriva voinței publice; să amplifice percepția de insecuritate prin insinuarea unor pregătiri de război ascunse și a unor decizii netransparente.
DE CE ESTE FALSĂ NARAȚIUNEA: Reprezentantul administrației administrației prezidențiale de la Kiev, Mihail Podoleak, la care face referire autorul, a explicat într-un interviu la Pro TV Chișinău că Ucraina a decis minarea teritoriului și suplimentarea forțelor de grăniceri din cauza prezenței militare ruse, chiar dacă într-un număr limitat, dar care reprezintă pericole. Așadar, crearea de bariere minate este o acțiune defensivă, nu una care ar anticipa un potențial atac asupra Transnistriei.
În ceea ce privește un potențial atac din partea Chișinăului, pe lângă faptul că acesta dispune de capacități militare limitate, autoritățile au dat asigurări în repetate rânduri că nu iau în calcul un asemenea scenariu și că optează pentru reglementarea pașnică a conflictului.
Frica de război în care ar urma să fie implicată Republica Moldova la cererea/presiunea Occidentului rămâne una din principalele sperietori ale propagandei ruse. Veridica a demontat numeroase narațiuni false pe această temă, de exemplu că Republicii Moldova i se va cere să intre în război pentru a putea adera la UE, că NATO vrea să implice România și Republica Moldova în război pentru „carne de tun”, sau chiar că se încearcă provocarea unui război civil pentru a aduce armata română în Moldova.
Maia Sandu, într-adevăr a avut o întrevedere cu senatorul Jack Reed, membru al Comisiei pentru Forțele Armate a Senatului Statelor Unite ale Americii. Discuțiile au vizat consolidarea rezilienței Republicii Moldova în fața provocărilor de securitate, eforturile țării de a avansa pe calea integrării europene, precum și evoluțiile din regiune și perspectivele cooperării bilaterale moldo-americane, potrivit președinției de la Chișinău. Sugestia că această întrevedere ar demonstra că Republica Moldova este „împinsă” spre acțiuni militare nu se bazează pe niciun fapt verificabil. În plus, contextul internațional contrazice această narațiune: administrația Donald Trump arată un interes tot mai redus față de războiul din Ucraina, ceea ce face improbabilă ideea că SUA ar forța implicarea militară a unui stat mic și neutru precum Republica Moldova.
CONTEXT/ETOS LOCAL: Regiunea din estul Republicii Moldova, cunoscută ca Transnistria, a fost alipită acesteia în perioada sovietică, în schimbul unor teritorii de la sudul și nordul său, care au fost transmise Ucrainei. În 1990, pe fundalul destrămării URSS, aceasta și-a autoproclamat independența, nerecunoscută nici în prezent la nivel internațional. Între lunile martie și iulie 1992, în Transnistria a izbucnit un conflict militar între regimul separatist și autoritățile constituționale de la Chișinău. Rusia a fost implicată în conflictul transnistrean de partea separatiștilor prin contingentul militar succesor al Armatei a XIV-a sovietice, dislocat în regiune.
Rusia mai are dislocat în regiune și un contingent militar succesor al Armatei a XIV-a sovietice, care a fost implicat și în conflictul transnistrean de partea separatiștilor; oficial, contingentul respectiv asigură paza depozitului de muniție de la Cobasna. Rusia a promis în 1999 că va elibera depozitul și va retrage trupele, dar nu și-a îndeplinit nici până acum acest angajament. În prezent, toate demersurile Chișinăului privind retragerea forțelor sale armate de pe teritoriul Republicii Moldova sunt comentate de Moscova și Tiraspol drept încercare de a distruge misiunea de pacificare, deși este vorba de lucruri diferite.
În special după invazia militară rusă în Ucraina s-au amplificat narațiunile despre o potențială intervenție militară asupra Transnistriei, dar Chișinăul a negat vehement acest scenariu, iar Kievul a precizat în mai multe rânduri că nu va întreprinde nicio acțiune fără acordul autorităților Republicii Moldova.
Verifică sursele:
