Autorităţile israeliene au închis Biserica Sfântului Mormânt şi interzic sărbătorirea Paştelui de către creştini, susţine eurodeputata extremistă Diana Şoşoacă.
ȘTIRE: Israelul a închis Biserica Sfântului Mormânt pe termen nedefinit pentru prima dată în istoria creştinismului. Săptămâna Mare şi slujbele de Paşte vor fi interzise. Slujbele de duminică şi liturghiile anulate. O biserică care ar trebui sa fie plină de sute de mii în săptămânile următoare, este închisă cu forţa şi redusă la tăcere. Oficialii Vaticanului, alături de omologii lor estici, se chinuie să petiționeze autorităţile israeliene pentru redeschidere. Israelul spune că este pentru probleme de securitate", care a fost numită o scuză de la Vatican pentru a reduce la tăcere creştinii, în timp ce evreii israelieni au voie să sărbătorească în adunări în masă. Alături de închiderea forţată a moscheii Al-Aqsa, rapoartele menționează că preoții sunt refuzați în mod agresiv pentru a presta slujbele zilnice. Potrivit Vatican News, poarta mare cu două foi care a protejat intrarea în Sfântul Mormânt timp de secole nu a rămas niciodată închisă pentru o perioadă atât de continuă de timp. De-a lungul istoriei, războaielor, tensiunilor sau chiar pandemiei, au limitat accesul în sanctuar, dar nu au împiedicat niciodată sărbătoririle liturgice în acest loc central al credinței creștine pe termen nelimitat. Creștinii nu trebuie să tacă."
V-am spus că este vorba despre un război religios și vor să anuleze creștinismul.
NARAŢIUNE: Israelul interzice slujbele şi liturghiile creştine cu scopul de a „anula” definitv creştinismul.
OBIECTIVE: Promovarea discursului conspiraţionist şi antisemit, provocarea şi amplificarea de tensiuni sociale.
Din cauza războiului, autoritățile israeliene au blocat accesul TUTUROR credincioșilor – creștini, musulmani și evrei – la locurile lor sfinte din Ierusalim
DE CE ESTE FALSĂ NARAȚIUNEA: În stilul clasic al propagandei de orice fel, care porneşte de la un adevăr scos din context, Diana Şoşoacă omite să precizeze că pe lângă Biserica Sfântului Mormânt şi moscheea Al-Aqsa, autorităţile israeliene au închis toate locurile sfinte din Oraşul Vechi din Ierusalim, inclusiv cele evreieşti, precum Zidul Plângerii. De altfel, Înalta Curte de Justiție a Israelului a respins în repetate rânduri petițiile credincioşilor evrei de a li se permite îndeplinirea unor ritualuri prilejuite de Paștele Evreiesc pe Muntele Templului, invocând amenințările la adresa securității și o intensificare a tensiunilor religioase, iar poliția israeliană a împiedicat, de asemenea, mai multe grupuri de evrei să desfășoare astfel de practici. Potrivit ministerului israelian de Externe, restricţiile au fost impuse „dintr-un singur motiv: protejarea credincioșilor”, iar aceleași măsuri de siguranță se aplică tuturor celor trei mari confesiuni religioase. Poliţia din Ierusalim a explicat că o zonă precum complexul Muntelui Templului nu are adăposturi antiaeriene care să reziste unui atac cu rachete balistice, mai ales că ar fi vorba de zeci de mii de credincioși.
În plus, cele trei lăcaşuri sfinte sunt închise maselor de credincioşi, nu clericilor, care, în ciuda minciunii că „Săptămâna Mare şi slujbele de Paşte vor fi interzise. Slujbele de duminică şi liturghiile anulate.”, continuă să oficieze slujbe în interiorul acestora. „Biserica Sfântului Mormânt rămâne un loc de rugăciune continuă, în ciuda accesului restricționat pentru credincioși”, a anunţat pe 21 martie Vaticanul, precizând în acelaşi timp că „în ceea ce privește organizarea cu public a celebrărilor Săptămânii Mari, frații Custodiei Țării Sfinte explică faptul că în acest moment «nu pot face predicții»”. Aceste declaraţii arată în mod evident că rapoartele care menționează că „preoții sunt refuzați în mod agresiv pentru a presta slujbele zilnice” nu există, căutările detaliate şi repetate nerelevând absolut nicio informaţie credibilă care să ateste acest fapt. În mod similar nici declaraţia „oficială” de la Vatican care ar susţine că Israelul urmăreşte „reducerea la tăcere a creştinilor” nu a putut fi identificată în fluxul informaţional, aceasta fiind cel mai probabil rodul imaginaţiei Dianei Şoşoacă şi zelului excesiv al acesteia de a-şi argumenta minciunile. În plus, Vaticanul a explicat că, în acest moment, se află în dialog „constant” cu autoritățile israeliene competente și cu alte biserici responsabile de Sfântul Mormânt, pentru a decide cum se vor desfăşura sărbătorile pascale în Ierusalim.
Inclusiv afirmaţia că Biserica Sfântului Mormânt „nu a rămas niciodată închisă pentru o perioadă atât de continuă de timp” este falsă, cel mai recent eveniment de acest fel având loc în perioada pandemiei de Covid, când lăcaşul a fost închis publicului timp de două luni, între 25 martie 2020 şi 24 mai 2020, la ordinele oficialilor israelieni din domeniul sănătății. Însă chiar şi atunci, clericii creştini şi-au continuat rugăciunile în interiorul clădirii, ca şi în prezent. În plus, o minimă documentare istorică i-ar fi dezvăluit Dianei Şoşoacă şi informaţia că în timpul epidemiei de ciumă bubonică din 1349, Biserica Sfântului Mormânt a fost, de asemenea, închisă complet credincioşilor, pentru câteva luni.
Războiul din Orientul Mijlociu NU este unul religios
Continuându-şi cruciada solitară, Diana Şoşoacă anunţă şi că actualul război declanşat de Israel (stat evreu) şi SUA (stat majoritar creştin) împotriva Iranului (stat musulman) este unul „religios” îndreptat împotriva creştinismului. O să fim nevoiţi, din păcate, să ignorăm faptul că marea majoritatea a victimelor acestui conflict au orice orientare religioasă, mai puţin creştină, şi o să ne concentrăm pe cauzele sale. Deşi mai multe voci accentuează latura religioasă a războiului, folosind termeni ca „război sfânt” sau „conflict între civilizații”, realitatea arată că el este în primul rând unul geopolitic și strategic. Actorii principali ai conflictului sunt motivați de considerente de securitate, influență regională și controlul resurselor. Atât SUA cât şi Israelul îi reproşează Iranului derularea unui program pentru dezvoltarea de arme nucleare, susținerea grupărilor paramilitare din Liban, Yemen, Siria și Irak, precum și controlul rutelor energetice în regiunea Golfului Persic, aspecte ce țin strict de strategie, putere și securitate, nu de doctrine religioase.
Este adevărat că religia are un rol vizibil în conflict, dar ea este doar un instrument folosit în declaraţiile de mobilizare a populaţiei, şi nu motivul per se al acestuia. Chiar şi dacă păşim pe tărâmul absurdului, acceptând că războiul este unul religios, el nu are legătură cu creştinismul, ci cu conflictul ideologic între islam și iudaism. Este ridicol, de altfel, să crezi că, pentru a închide bisericile creştine de pe teritoriul său, Israelul a decis să atace Iranul, o republică islamică. De fapt, utilizarea acestei retorici religioase nu face decât să amplifice tensiunile interconfesionale şi să alimenteze stereotipurile antisemite, de promovarea cărora Diana Şoşoacă nu este deloc străină.
Diana Şoşoacă, o exponentă a discursului anti-semit din România
CONTEXT: Antisemitismul românesc cunoaşte o amploare din ce în ce mai mare, stimulat pe de-o parte de conflictele din Orientul Mijlociu în care este implicat Israelul în ultima perioadă, iar pe de alta de adoptarea recentă a legii privind combaterea extremismului, pe care mare parte a spectrului „suveranist” o identifică drept un pericol pentru libertatea de exprimare şi un instrument politic de intimidare și amenințare la adresa identității naționale creştine. Naraţiunea promovată de Diana Şoşoacă se încadrează, însă, şi curentului ultraconservator care susţine că Biserica Ortodoxă în special şi creştinismul în general se confruntă cu un „asalt global” (dar și național) al ocultei mondiale condusă în principal de evrei. În România, țară încă profund religioasă și conservatoare, marcată de-a lungul timpului de înclinații spre extremism, ultimii ani au reprezentat un adevărat festival de știri false pe aceste teme, multe cu origini moscovite. Una dintre narațiunile principale ale războiului propagandistic dus de Moscova împotriva UE și NATO afirmă că Occidentul este „decăzut moral și abătut de la valorile creștine”, un spațiu aflat în antiteză cu cel al valorilor tradiționale, creștinești, ortodoxe, pe care Rusia le-ar reprezenta. În acest spectru, aproape orice eveniment, oricât de neînsemnat, poate fi legat de „persecutarea creștinilor”, prin formulări ambigue și aluzive sau omisiuni de informații.
Declarată personalitatea politică a anului 2021 de către portavocea Kremlinului, Sputnik, Diana Șoșoacă s-a făcut remarcată de-a lungul timpului prin diferite scandaluri în care a fost implicată, dar și prin promovarea unor teze, narațiuni false și dezinformări foarte similare cu cele lansate din Rusia. În discursurile sale, aceasta promovează, totodată, teze suveraniste şi antieuropene, în timp ce activitatea sa politică se rezumă la luări de poziţie cu accente discriminatorii, homofobe şi antisemite, iniţiative legislative ce contravin flagrant dreptului internaţional, precum şi interpelări care frizează ridicolul. De exemplu, în august 2025, ea a cerut autorităţilor române încetarea legăturilor diplomatice cu Israelul, după ce anterior, promovase o naraţiune falsă care pretindea că avioane chinezeşti ar fi spart blocada israeliană din Gaza. Mai mult, în decembrie 2023, la scurt timp după declanşarea conflictului între Israel şi gruparea Hamas, Diana Şoşoacă afirma că Parlamentul României ar fi aprobat, în secret, renunţarea la neutralitatea ţării, în favoarea statului evreu, pe care urma să-l sprijine în ofensiva sa din Gaza.
În prezent, Diana Șoșoacă este cercetată, în ţară, pentru săvârșirea a 11 infracțiuni, între care lipsire de libertate, ultraj, promovarea în public a unor idei și doctrine legionare, promovarea antisemitismului, negarea sau minimalizarea Holocaustului, și cultul criminalilor de război și alte infracțiuni cu violență. Din acest motiv, eurodeputata a fost audiată de comisia juridică a Parlamentului European, săptămâna trecută, în vederea ridicării imunității sale de demnitar, la solicitarea Parchetului General. O decizie în acest sens, urmată de un eventual vot în plenul legislativului comunitar, ar avea loc, cel mai probabil, luna viitoare.
SÂMBURE DE ADEVĂR: Pe 29 martie, la aproape două săptămâni după ce Diana Șoșoacă a lansat narațiunea falsă, poliția israeliană a împiedicat, într-adevăr, accesul Patriarhului latin al Ierusalimului, Pierbattista Pizzaballa, în Biserica Sfântului Mormânt, pentru a celebra liturghia din Duminica Floriilor catolice, „dintr-o grijă deosebită pentru securitatea lui”. Câteva ore mai târziu însă, biroul premierului israelian a precizat că, „ținând cont de Săptămâna Sfântă care se deschide pentru creștinii din întreaga lume, forțele de securitate elaborează un plan pentru a le permite clericilor catolici să se roage la locurile sfinte în zilele următoare”.
Verifică sursele:
---copie-image.webp)
