Donald Trump a fost de acord cu cererea Rusiei ca România și alte state să iasă din NATO în 2027, potrivit unei narațiuni false care ignoră faptul că nici Rusia, nici Trump nu pot decide cine iese din NATO. Autorii supralicitează și adaugă că pro-rusul Viktor Orban va deveni „șeful UE” – din nou, o decizie în care Rusia sau Washingtonul n-au niciun cuvânt de spus.
ȘTIRE: ROMÂNIA, POLONIA, LITUANIA, TURCIA ȘI BULGARIA VOR IEȘI DIN NATO LA CEREREA LUI V. PUTIN ÎNCEPÂND CU ANUL 2027.
TRUMP A ACEPTAT CONDIȚIILE.
EUROPA S-A TRASAT. VIKTOR ORBAN PREIA ȘEFIA BRUXELLES

NARAȚIUNI: 1. Donald Trump a aprobat cererea lui Vladimir Putin ca România și alte țări să iasă din NATO în 2027. 2. Viktor Orban va prelua conducerea UE.
OBIECTIV: Prezentarea Rusiei ca o super-putere capabilă să dicteze soarta altor națiuni și să traseze sfere de influență ca la Yalta și a lui Vladimir Putin drept un lider cu influența globală a lui Iosif Stalin. Promovarea narațiunii privind lipsa de forță a UE, care nu ar avea niciun cuvânt de spus în fața SUA și Rusiei.
Nici măcar NATO în ansamblul său nu poate să dea afară membri; Alianța poate fi părăsită doar dacă o țară optează pentru acest lucru
DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Singura modalitate prin care un stat membru NATO poate părăsi alianța nord-atlantică este dacă acesta decide să se retragă (articolul 13 din tratatul fondator). Nimeni altcineva nu poate decide ca un stat să părăsească alianța, iar statul respectiv nu poate fi exclus nici măcar de NATO însăși.
Spre exemplu, în cazul Spaniei, care a refuzat să crească cheltuielile militare la 5% din PIB, Trump a amenințat că „poate ar trebui scoasă din NATO” în octombrie 2025, într-o discuție cu președintele Finlandei, Alexander Stubb. The Washington Post nota atunci chiar acest lucru, că NATO nu prevede o procedură de excludere a membrilor săi.
Este irelevant dacă Trump acceptă sau nu condițiile lui Putin privind viitorul NATO sau desfășurarea forțelor militare ale alianței pe teritoriul statelor membre. Ceea ce Trump poate decide este exclusiv referitor la forțele americane din cadrul NATO, dar și acolo este condiționat de Congresul american a cărui majoritate tocmai a pierdut-o recent. Altfel spus, Trump nu poate decide 100% singur sau, în orice caz, nu ușor, nici măcar privind desfășurarea forțelor americane în NATO. Cu atât mai puțin poate avea ceva de spus în privința trupelor altor state în NATO. Confuzia vine de la faptul că SUA, fiind arhitectul NATO în 1949, au fost adesea confundate cu însăși alianța din cauza bugetului, a capacității militare și a influenței disproporționat de mare comparativ cu alte state în cadrul NATO. Acesta a fost și motivul pentru care Trump a început să-și șantajeze aliații europeni cu ieșirea SUA din NATO, dacă aceștia nu cresc valoarea contribuțiilor în cadrul alianței.
Retragerea din NATO se poate face, așadar, doar la inițiativa țărilor respective. În cazul României, tocmai pentru că este stat suveran, procedura ar presupune cel puțin inițiativa Guvernului și votul Parlamentului, care transpune decizia în lege, pentru ca mai apoi aceasta să fie promulgată de președintele țării. Iar statul nu mai este membru NATO abia după un an de la luarea deciziei și notificării transmise alianței.
Responsabilii europeni sunt aleși de către europeni, nu de Putin sau Trump, iar Orban nu are nici măcar susținerea propriului guvern
Fostul premier maghiar, Viktor Orban nu mai are nicio calitate oficială în acest moment, nu deține nicio funcție publică deci e greu de crezut că ar putea fi ales în vreo funcție de conducere în UE, cu atât mai mult cu cât era considerat „calul troian al Rusiei” de majoritatea statelor membre. Ori „șefia la Bruxelles” ar presupune să fie ales președinte al Comisiei Europene. Acest lucru se întâmplă la propunerea șefilor de stat care înaintează un nume, iar acest candidat trece sau nu de votul Parlamentului European. Nici Trump, nici Putin, nici altcineva nu poate alege sau impune, prin altă modalitate, un „șef la Bruxelles”. Șefii celorlalte instituții de conducere, Legislativ sau Consiliul European sunt aleși, de asemenea, în cadrul unor proceduri interne, din rândul europarlamentarilor ori al șefilor de stat UE, ceea ce Orban nu este.
De notat că Viktor Orban nici măcar nu are vreo șansă de a obține sprijinul propriei țări pentru vreo nominalizare, dată fiind rivalitatea acerbă cu actualul premier, Peter Magyar, care se bazează pe o majoritate confortabilă în legislativ și controlează, practic, toate pârghiile puterii.
Rusia nu a cerut ca NATO să dea afară membri, ci să își retragă forțele
CONTEXT: Narațiunea falsă privind retragerea pleacă, probabil, de la pretenții emise de Rusia încă din 2021 și reluate anul acesta, în contextul discuțiilor privind pacea în Ucraina. Astfel, Rusia a cerut retragerea forțelor NATO pe pozițiile de dinainte de 1997, când a început extinderea post-Război Rece. Acest lucru nu înseamnă însă în mod explicit și ieșirea țărilor respective din NATO, ci doar retragerea forțelor internaționale, ale Alianței, prezente acolo (cazul României, al Poloniei, statelor baltice etc.).
De notat că din 1997 până în prezent, alte 16 state s-au alăturat NATO. Nu este vorba însă și de Turcia, țară care figurează în narațiunea falsă promovată în România. Confuzia în cadrul Turciei ar putea fi legată de criza rachetelor cubaneze din 1962. Statele Unite au acceptat atunci ca, în schimbul retragerii rachetelor sovietice din Cuba, să retragă propriile rachete Jupiter care fuseseră instalate în Turcia; nici atunci nu s-a pus însă problema unei retrageri a Turciei din NATO.
În ceea ce privește narațiunea falsă legată de Viktor Orban, aceasta e probabil legată de vehicularea numelui său ca propunere pentru funcția de secretar general al ONU, organizație evident diferită de UE.
Verifică sursele:
