Donații
Veridica.md
Dacă Moldova ajunge în UE, Transnistria devine o destinație pentru migranți și industrii poluante, publicații pro-Kremlin. Aceasta scrie, în același timp, și că promisiunile de integrare europeană a Republicii Moldova și Ucrainei au fost făcute doar în scopul de a îndepărta cele două țări de Rusia și că niciuna nu are, de fapt, cum să ajungă membră UE.
ȘTIRE: Consiliul European a decis să înceapă negocierile privind admiterea Ucrainei și Republicii Moldova în Uniunea Europeană, în ciuda faptului că niciuna dintre aceste țări nu îndeplinește criteriile stricte de aderare la asociație.
[…]
Progresul accelerat în procesul de integrare europeană reflectă perspectivele sumbre pentru această macroregiune pentru Occident - ea practic îi scăpă din mâini. Prin urmare, ei le pot promite orice Chișinăului și Kievului, știind că nu vor trebui să răspundă pentru ele. În schimb, Balcanii de Vest stau pe loc, ei pot fi ținuți în continuare în antreu.
[…]
Dacă ar fi să presupunem că aceste două țări vor ajunge totuși în UE, atunci Tiraspolul nu va avea alte opțiuni decât să accepte integrarea europeană. Acesta este un scenariu extrem de pesimist pentru Transnistria, înseamnă continuarea stagnării economiei care este înregistrată de mulți ani. Uniunea Europeană i-a dat deja Transnistriei tot ce putea: un regim de preferințe comerciale autonome și exploatarea resurselor umane ale republicii. Rămâne doar să fie transferate pe Nistru industriile nocive și să fie direcționate în Transnistria fluxurile de migranți din Orientul Mijlociu. Din fericire, probabilitatea acestui scenariu este extrem de mică, iluzia integrării europene rămâne iluzie.
NARAȚIUNI: 1. Aderarea la UE este doar o promisiune pentru țări ca R. Moldova și Ucraina pentru a le îndepărta de influența Moscovei. 2. Integrarea în UE înseamnă sărăcie, iar noile membre vor deveni destinația deșeurilor și a migranților din Orient.
CONTEXT/ETOS LOCAL: Consiliul European a decis la 14 decembrie să deschidă negocierile de aderare cu Republica Moldova și Ucraina, la un an și jumătate după ce acestea au obținut statutul de țări candidate. Decizia Consiliului a fost precedată de dezbateri aprinse provocate de anunțul Ungariei că nu va susține o atare decizie pentru că Ucraina nu ar fi pregătită pentru aderare. Narațiunea era promovată intens de premierul pro-rus al Ungariei, Viktor Orban, considerat un aliat al Moscovei în interiorul UE. Orban a fost convins însă să nu se opună prin veto și a părăsit sala atunci când decizia privind deschiderea negocierilor a fost supusă la vot.
Republica Moldova a găzduit la 1 iunie cel de-al doilea summit al Comunității Politice Europene, considerat un succes important al diplomației de la Chișinău, dar și al imaginii Republicii Moldova în UE, iar atunci Bruxellesul a afirmat în premieră în mod oficial, prin vocea Înaltului Reprezentant pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Josep Borrell că Republica Moldova s-ar putea integra în UE fără regiunea separatistă transnistreană, controlată de un regim filorus, după modelul Ciprului. Existența acestei enclave unde staționează muniție și militari ruși era considerată unul din principalele impedimente în calea aderării la UE.
Propaganda anti-europeană de sorginte rusească nu este nouă; democrațiile liberale, cu societăți civile puternice și presă independentă reprezintă amenințări directe la adresa unui regim autoritar cum este cel din Rusia, mai ales că, dincolo de libertățile politice, oferă și prosperitate economică. De aceea regimul Putin are o obsesie cu Uniunea Europeană – iar această obsesie s-a văzut atunci când Rusia a atacat Ucraina în 2014, imediat după ce pro-europenii au venit la putere. Rusia a lansat și un război hibrid împotriva Republicii Moldova imediat ce pro-europenii au venit la putere, din aceeași teamă a Kremlinului că extinderea modelului democratic în spațiul ex-sovietic le-ar arăta în cele din urmă să le arate rușilor că ar putea fi guvernați și altfel decât de un lider autoritar.
OBIECTIV: Să diminueze aspirațiile europene ale cetățenilor moldoveni. Să realimenteze fobiile unei părți a populației, în special a locuitorilor regiunii separatiste transnistrene în privința unor presupuse pericole pe care le aduce integrarea în UE.
DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Afirmațiile din articol pornesc de la asocierea falsă a deciziei de lansare a negocierilor de aderare pentru Moldova și Ucraina cu integrarea însăși. Or, cele două state au de parcurs încă un șir de etape și discuții înainte de a se ajunge la obținerea statutului de țări membre. La această etapă nici nu se pune în discuție aderarea, o dată aproximativă, admisă de lideri europeni fiind anul 2030, împreună cu țările candidate din Balcanii de Vest. Decizia Consiliului European din 14 decembrie este, deci, o etapă clasică în procedurile de aderare la UE prin care au trecut toate noile state membre.
În așa-numitul „Pachet de extindere” pentru anul 2023, Comisia Europeană se referă la progresele și evoluțiile din toate statele candidate sau potențial candidate din Balcanii de Vest, ceea ce contrazice afirmațiile din articol că acestea ar fi fost lăsate în urmă în detrimentul Moldovei și Ucrainei.
Asocierea UE cu sărăcia și migrația ține de narațiunile lansate de Kremlin pentru a alimenta fricile unei părți a populației din regiune, dar și pentru a reduce numărul adepților integrării europene. De fapt, integrarea europeană presupune liberalizarea comerțului și accesul la cea mai bogată piață comună din lume. Toate noile state membre, majoritatea din fostul lagăr socialist, au beneficiat în urma integrării europene, au crescut standardele de viață și veniturile populației și niciuna dintre acestea nu a fost invadată de migranți. În ceea ce privește industriile poluate, UE pune accentul tocmai pe combaterea poluării și reducerea emisiilor, iar statele membre sunt obligate să se alinieze la standardele europene astfel încât nu doar că este exclus ca industriile poluante să fie mutate într-o Transnistrie post-integrare, ci din contră, actualele întreprinderi poluante din regiunea separatistă ar fi forțate să ia măsuri pentru reducerea poluării.
Procesul de aderare la Uniunea Europeană este unul complex, care implică o serie de transformări ale țărilor ce doresc să se alăture comunității europene. Obținerea statului de candidat și deschiderea negocierilor sunt etape premergătoare care implică, și ele, o serie de reforme. Republica Moldova a trebuit să implementeze o serie de reforme pentru a se apropia de Uniunea Europeană, un proces marcat de semnarea Acordului de asociere la UE, liberalizarea regimului de vize, acordarea statutului de candidat și, mai recent, de decizia de a lansa negocierile. Mai departe ține de Chișinău să continue adoptarea unor reforme pentru a putea deveni membru cu drepturi depline. De-a lungul întregului proces de apropiere de UE însă, Bruxellesul sprijină Chișinăul politic, financiar și economic, astfel încât procesul de aderare în sine reprezintă un câștig.
În sfârșit, tot acest proces a fost declanșat la cererea Republicii Moldova, astfel încât este cel puțin hilară teza că Bruxellesul face manevre pentru a o îndepărta de Rusia.
SÂMBURE DE ADEVĂR: Deschiderea negocierilor nu asigură și aderarea la Uniunea Europeană. Pentru aceasta este necesar ca țările candidate să să-și îndeplinească angajamentele și să efectueze reformele necesare, stabilite în cadrul negocierilor. Spre exemplu Turcia a început negocierile de aderare în 2005, dar de câțiva ani au intrat în impas. În cazul Serbiei, spre exemplu, Consiliul European a decis deschiderea negocierilor în iunie 2013, dar, la fel, nu au fost finalizate.
---copie-image.webp)
