Rusia practică o activitate diplomatică de tip clasic, în limitele legii, în timp ce alți diplomați acreditați la București se amestecă în treburile interne ale României, afirmă ambasadorul rus, Valeri Kuzmin, într-un discurs ce reia narațiunile false prin care Kremlinul caută să se victimizeze.
ȘTIRE/ȘTIRI: „Deseori, întrebările sunt legate de motivele comportamentului „imperceptibil” al diplomaților ruși în România în comparație cu mulți colegi occidentali. Serviciul diplomatic rus a acționat întotdeauna pe baza prevederilor Convenției de la Viena din 1961, adică normele respective ale dreptului internațional, care, în special, interzic strict ambasadelor străine și angajaților acestora să intervină în treburile interne ale acelor state în care sunt acreditate. […] Tocmai aceasta este principala diferență între comportamentul diplomaților ruși în România și activitățile colegilor străine din statele membri ale UE și NATO.
Mulți dintre ei, conform instrucțiunilor directe ale guvernelor sale, consideră că este posibil să critice deschis acțiunile autorităților române sau ale altor organe de stat, ale Parlamentului, precum și să influențeze viața politică internă a României în formele diferite.
Ambasada Rusiei, în conformitate cu Convenția de la Viena, își limitează activitatea politică în țara gazdă exclusiv la studiul și analiza politicii interne și externe a României pentru a-și informa guvernul în acest sens, precum și pentru a explica politica externă și internă a Rusiei către reprezentanții autorităților române și opinia publică românească. Apropo, chiar și în această lucrare complet „convențională”, suntem obligați periodic să auzim despre „nemulțumirea” din partea Bucureștiului […]
Rusia și România, într-adevăr, au multe în comun. După cum menționa remarcabilul diplomat român N.Titulescu, „prietenia româno-rusă este înrădăcinată în istoria ...”. În cartea sa „Politica externă a României” el a scris: „Istoria arată că Rusia a fost întotdeauna aliatul, iar nu dușmanul României”. Vor fi oameni care vor spune că a fost cu mult timp în urmă: N. Titulescu, spun ei, a murit înainte de al Doilea Război Mondial. Drept răspuns, aș cita un singur fapt, deși există multe astfel de fapte. Tocmai URSS a adăugat în 1944 în textul acordului de armistițiu între puterile aliate, adică Națiunile Unite, și România (care, permiteți-mi să vă reamintesc, luptase împotriva Uniunii Sovietice timp de 3 ani de partea Germaniei naziste) o frază despre revenirea Transilvaniei sub controlul României”, a scris ambasadorul rus la București Valeri Kuzmin
pe pagina de Facebook a Ambasadei Rusiei la București.
NARAȚIUNI: 1. Rusia desfășoară activități diplomatice în limitele legii, în timp ce alți diplomați occidentali sunt cei care depășesc cadrul și cutumele diplomatice 2. România și Rusia au o istorie comună, iar Ardealul a fost obținut la finele celui de-Al Doilea Război Mondial cu ajutorul Armatei Roșii eliberatoare.
CONTEXT/ETOS LOCAL: Declarațiile ambasadorului Kuzmin au apărut pe fondul celui mai recent scandal de spionaj și sabotaj militar în care sunt este implicat serviciul special al Armatei ruse – GRU – în Cehia, acolo unde deja zeci de diplomați ruși au fost deja trimiși acasă de către autoritățile de la Praga sub acuzația că GRU a orchestrat aruncarea în aer a depozitului de muniţii din zona Vrbetice în 2014.
De asemenea, Cehia le-a solicitat statelor-membre ale UE și NATO să expulzeze în semn de solidaritate diplomați ruși.
În paralel, România a expulzat luni un oficial din Ambasada Rusiei la București, potrivit unui comunicat al Ministerului Afacerilor Externe. Este vorba despre Alexei Grișaev, adjunct al atașatului militar în cadrul Ambasadei Federației Ruse, declarat persona non grata pe teritoriul României pe motiv că activitățile lui au încălcat prevederile Convenției de la Viena.
Mai precis, diplomatul rus ar fi acuzat de autoritățile române că, în calitate de agent al serviciului secret militar GRU, ar fi încercat să racoleze oficiali guvernamentali pentru a afla informații clasificate atât despre politicile de securitate ale României, cât și despre NATO. Anterior, Polonia, Cehia, Slovacia, Bulgaria și Italia expulzaseră, în 2021, diplomați ruși sub acuzații de spionaj.
Aceste expulzări vin și pe fondul înrăutățirii relațiilor bilaterale din SUA-Rusia sub administrația Biden pentru amestecul rușilor în alegerile prezidențiale ale SUA, dar și ca urmare a presiunilor Rusiei asupra Kievului de a semna un nou acord de pace cu rebelii proruși din estul Ucrainei.
În plan bilateral România- Rusia, expulzarea diplomatului rus de la București vine după ce, recent, Valeri Kuzmin a transmis o ameninţare voalată, în cazul în care România s-ar implica într-o „aventură militară” alături de „capetele încinse” ale NATO împotriva Rusiei. Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, i-a răspuns ambasadorului rus că „orice ameninţare la adresa României este o ameninţare la adresa NATO”.
De asemenea, Rusia comemorează 80 de ani de la declanșarea „operațiunii Barbarossa”, când Germania nazistă, alături de care lupta și armata română, a invadat URSS. Moscova condamnă voalat România pentru dorința de recuperare a Basarabiei și a nordului Bucovinei, anexate în urma unui ultimatum dat României cu un an mai devreme, la 28 iunie 1940, de către Uniunea Sovietică și încearcă să portretizeze România ca un stat agresor, fără însă a menționa și motivul real al deciziei de a participa la război – ca răspuns la o agresiune sovietică.
OBIECTIV: Dezamorsarea presiunii publice puse pe Rusia, după ce toată Europa a intrat într-un conflict diplomatic deschis sau mocnit cu Rusia, în urma crimelor și spionajului intens dus de agenții Moscovei în tot spațiul euro-atlantic.
DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: În ciuda faptului că ambasadorul Kuzmin afirmă că Rusia nu desfășoară activități ilegale, mai precis unele care încalcă prevederile Convenției de la Viena, realitatea a dovedit că spionii ruși sub acoperire diplomatică desfășoară ample operațiuni de spionaj pe teritoriul României.
Elocvent în acest sens este cazul recent al lui Alexei Grișaev, adjunct al atașatului militar în cadrul Ambasadei Federației Ruse, expulzat din România. Autoritățile de la București au indicat că acesta dorea să recruteze oficiali români din cadrul Guvernului și persoane cu acces la secrete ale NATO. De altfel, aceasta nici nu este o premieră în România.
De asemenea, printre țările cu care Kuzmin pretinde, în alocuțiunea sa că Rusia ar avea „relații fructuoase” se numără și Italia. În realitate, Rusia și Italia sunt în plină criză diplomatică după ce autoritățile ruse am prins în flagrant un ofițer al Serviciul de Informații Externe ale Rusiei (SVR) în timp ce cumpăra documente clasificate ale NATO de la ofițer italian ofițerul italian Walter Biot.
În ceea ce privește partea despre așa-numita istorie comună a României și Rusiei, Kuzmin încearcă o incursiune în timp trunchiată pe momentele menite să-i susțină tezele enunțate. Evident, acesta face trimitere la anii din perioada interbelică, atunci când fostul ministrul de Externe, Nicolae Titulescu, încerca o apropiere de Rusia în scopul recunoașterii integrării Basarabiei în componența statului român după Primul Război Mondial, după care prin omisiune intenționată sare peste pactul Stalin-Hitler (Ribbentrop-Molotov) din august 1939, invadarea Europei de către Germania și URSS și apoi anexarea Basarabiei și nordului Bucovinei de la finalul lui iunie 1940.
Kuzmin trece direct la evenimentele de după 23 august 1944, atunci când Armata Rusă și cea română au luptată împreună pentru eliberarea Ardealului. Cu toate acestea, Kuzmin omite să menționeze că România nu a fost tratată niciodată ca o putere câștigătoare, ba mai mult a trebuit să plătească despăgubiri enorme de război prin societățile mixto sovieto-române, SovRom-uri, iar Basarabia și nordul Bucovinei au rămas în continuare în compenența URSS.
SÂMBURE DE ADEVĂR: Se împlinesc 61 de ani de la semnarea Convenției de la Viena în 2021.
CUI SERVESC NARAȚIUNILE: Kremlinului, pentru a încerca detensionarea opiniei publice în raport cu actiitățile de sabotaj și spionaj tot mai intese în Europa și SUA.
