Doi diplomați occidentali au vizitat săptămâna trecută Republica Moldova pentru a discuta despre implicarea acesteia în războiul din Ucraina, scrie publicația din Donețk trmsk.ru. În realitate, discuțiile nu au vizat implicarea Moldovei în război; din contră, chiar aceasta este expusă riscului unei operațiuni rusești.
ȘTIRE: „Guvernul Sandu a primit recent 320 de milioane de dolari de la „fratele mai mare”. Hogan a dat asigurări că dacă moldovenii vor fi ascultători și în continuare, vor mai primi 300 de milioane. Oficial, asistența va fi oferită pentru „securitatea energetică”.
[...]
Fostul președinte Igor Dodon nu are niciun dubiu că Dereck Hogan nu a venit doar pentru a lăuda autoritățile moldovene pentru că sunt ascultătoare și să promită alte 300 de milioane. „Eu consider că Hoigan a venit să încerce să o convingă pe Maia Sandu să facă ceva ceea ce ea, cel mai probabil nu dorește. Este o chestiune legată de Transnistria. Cred că americanii doresc un fel de ucrainizare a Republicii Moldova, ceea ce este foarte riscant pentru țara noastră”.
Dodon a amintit că Hogan și-a păstrat influența asupra autorităților moldovene – Maia Sandu a învins la alegerile prezidențiale din 2021 [de fapt au avut loc în 2020 n.red], doar datorită eforturilor ambasadorului american.
Este de acord cu Dodon și jurnalistul moldovean Anton Șveț. El a avertizat încă înaintea vizitei diplomatului american că „partenerii occidentali” îi vor cere în curând Chișinăului să-și demonstreze loialitatea.
„Washingtonul și Bucureștiul – jucători cheie în politica noastră – nu vor rămâne indiferenți prea mult timp la solicitările Ucrainei, care luptă în favoarea NATO, de a primi mai mult armament. Îi vor propune Chișinăului o înțelegere - mai multe livrări militare Kievului în schimbul unei perspective clare de aderare la NATO și UE. Este vorba de armament care se păstrează pe teritoriul Transnistriei. Bineînțeles că armata Moldovei nu este în stare să preia aceste depozite. Dra în conformitate cu prevederile dreptului internațional, ne putem adresa cu o asemenea solicitare Ucrainei. Politicienii ucraineni, inclusiv președintele Volodimir Zelenskiy au dat asigurări în mai multe rânduri că sunt gata să ajute”.
[...]
Al doilea oaspete internațional care a vizitat Moldova a fost șeful diplomației britanice, James Cleverly, care a purtat discuții cu colegul său, Nicu Popescu.
Popescu, într-un acces de recunoștință, a declarat Marea Britanie drept „principalul partener comercial al Moldovei”, în condițiile în care exporturile Chișinăului spre Albionul cețos reprezintă 1,7% din totalul exporturilor moldovenești. Principalul partener comercial al Moldovei a fost mereu Rusia. Însă, ce nu spui pentru a le face pe plac curatorilor occidentali.”
NARAȚIUNI: 1. Kievul și Chișinăul, cu sprijinul Occidentului, pregătesc un atac militar asupra Transnistriei, controlată de forțe pro-ruse. 2. Guvernarea pro-europeană de la Chișinău este o vasală a Occidentului, care a ajutat-o să ajungă la putere. 3. Rusia este cel mai important partener comercial al Republicii Moldova.
CONTEXT/ETOS LOCAL: Republica Moldova a început să apară tot mai des în centrul atenției comunității internaționale odată cu invadarea Ucrainei la scară largă pe 24 februarie 2022. Țara, care se confruntă cu un conflict secesionist la est, unde s-a format o regiune controlată de Rusia, este considerată cea mai vulnerabilă și următoarea țintă a Rusiei. Deși pericolul unei invaziei militare a scăzut în comparație cu primele luni de război, datorită rezistenței armatei ucrainene, Republica Moldova este ținta unui război hibrid din partea Rusiei.
La începutul lunii februarie, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat la Bruxelles că serviciile secrete ale țării sale dețin informații în acest sens. La scurt timp, președinția de la Chișinău și Serviciul de Informații și Securitate au confirmat că sunt la curent cu un asemenea plan. Ulterior, Casa Albă a calificat drept „profund îngrijorătoare” informațiile despre planul Rusiei de a destabiliza situația politică din Republica Moldova. Recent, Washingtonul a acuzat Rusia că încearcă să destabilizeze situația din Republica Moldova. La 14 martie și Parlamentul European dezbătut situația din Republica Moldova și provocările pe care autoritățile de la Chișinău trebuie să le gestioneze în această perioadă.
Pe de altă parte, Moscova a lansat acuzații că armata ucraineană ar pregăti un atac asupra regiunii transnistrene, iar propaganda rusă a aruncat în spațiul public și diferite scenarii, inclusiv că atacul ar putea fi susținut de tehnica militară NATO, care staționează în România.
OBIECTIV: Să prezinte Rusia drept victima unui complot mondial împotriva sa. Să justifice invazia militară în Ucraina, prezentată drept un stat militarist, gata să atace o regiune pașnică (Transnistria), exact cum se pregătea să facă în cazul republicilor separatiste din Donbass. Să justifice eventuale acțiuni ale Rusiei împotriva Republicii Moldova, a cărei guvernare pro-europeană s-a aliat cu „inamicii” Moscovei. Să provoace panică în Transnistria. Să inoculeze ideea că Rusia este un partener strategic, economic și comercial de neînlocuit pentru Republica Moldova.
DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Narațiunea despre implicarea Occidentului în alegerile din Republica Moldova a început să fie promovată încă la prezidențialele din 2020, chiar dacă atunci Vladimir Putin îi promitea fostului președinte de la Chișinău, Igor Dodon, aflat în plină campanie electorală, sprijin pentru Republica Moldova și îi ura succes la alegeri. Acuzațiile au continuat și în următoarea campanie, pentru alegerile parlamentare din iunie 2021, atunci când au fost lansate acuzații că Occidentul intenționa să falsifice scrutinul. Veridica a identificat și a combătut mai multe narațiuni false, lansate în special de propaganda rusă, sau afiliată acesteia, în timpul campaniei pentru parlamentarele din 2021. Rapoartele de monitorizare ale mai multor organizații locale și internaționale nu au confirmat acuzațiile despre implicarea Occidentului și falsificarea scrutinului.
Fostul ambasador al SUA în Republica Moldova, Dereck Hogan, în prezent asistent adjunct principal al secretarului de stat pentru afaceri europene și eurasiatice al SUA, a întreprins o vizită la Chișinău, săptămâna trecută, dar în cadrul întrevederilor cu președintele Maia Sandu și cu ministrul de Externe, Nicu Popescu, nu a condiționat sprijinul financiar pe care SUA l-au anunțat pentru Republica Moldova.
Propaganda rusă a lansat zvonuri despre un posibil atac al Ucrainei asupra regiunii transnistrene încă din primele luni de război. Au fost invocate diferite motive, inclusiv cel de a implica și Republica Moldova în război, sau pentru a captura muniția militară din depozitul de la Cobasna. Deși nu există informații verificate, unii experți de la Chișinău afirmă că muniția de la Cobasna este inutilizabilă. În plus, autoritățile de la Chișinău au exclus de fiecare dată un scenariu militar și au reiterat că examinează doar soluțiile de reglementare a conflictului pe cale pașnică.
Republica Moldova, stat neutru prin Constituție, are printre cele mai mici și slab dotate armate din lume. În 2023 cheltuielile pentru sectorul „Apărare Națională” vor ajunge la aproximativ 76 de milioane de euro și, respectiv, în jur de 0,7% din PIB. E puțin probabil ca Ucraina sau Occidentul să pună prea mare valoare pe un asemenea sprijin militar. În plus, angrenarea ipotetică a Republicii Moldova în război ar însemna deschiderea unui front în vestul Ucrainei, ceea ce ar obliga-o să-și divizeze forțele.
Ministrul moldovean de Externe, Nicu Popescu, nu a declarat că Marea Britanie este principalul partener comercial al Republicii Moldova, dar că „este unul dintre principalii noștri parteneri comerciali”. Această țară a ocupat locul 13 ca destinație a mărfurilor moldovenești în 2022. Este falsă și afirmația că Rusia este principalul partener comercial al Republicii Moldova. Rusia a cedat acest rol încă în 2014, când a impus sancțiuni mărfurilor moldovenești. De atunci, România este principalul partener comercial al Republicii Moldova. În 2022, schimburile comerciale dintre cele două state au ajuns la aproximativ 2,9 miliarde de dolari, urmând Ucraina cu aproape 1,6 miliarde și Rusia - ceva mai mult de 1,3 miliarde de dolari. Rusia, care într-adevăr, în anii 90 ai secolului trecut deținea practic monopolul exporturilor moldovenești, în 2022 a ocupat locul 6, cu o pondere de sub 4,4%, potrivit datelor Biroului Național de Statistică de la Chișinău.
SÂMBURE DE ADEVĂR: Fostul ambasador al SUA în Republica Moldova, Dereck Hogan, în prezent asistent adjunct principal al secretarului de stat pentru afaceri europene și eurasiatice al SUA și ministrul britanic de Externe, James Cleverly, au întreprins săptămâna trecută vizite separate la Chișinău.
Verifică sursele:
