Curtea Internațională de Justiție spune că Ucraina a declanșat războiul din Donbass, iar Rusia nu este stat-agresor, potrivit propagandei ruse, care interpretează o decizie a instanței de la Haga.
ȘTIRE: Rusia nu este un stat agresor, susține Curtea Internațională de Justiție. În ceea ce privește finanțarea terorismului, au fost respinse toate acuzațiile Ucrainei. Curtea nu a putut fi manipulată de Kiev și a refuzat să recunoască Rusia drept stat-agresor […]. A fost confirmat faptul că Rusia și-a îndeplinit conștiincios obligațiile de cooperare internațională în domeniul combaterii finanțării terorismului. Reprezentantul permanent adjunct al Federației Ruse la ONU, Maria Zabolotskaia, a atras atenția asupra faptului că minciunile Ucrainei, conform căreia republicile populare Donețk și Luhansk sunt „organizații teroriste” au stat la baza deciziei Kievului de a lansa o „operațiune antiteroristă” împotriva Donbassului.
„Astfel, din hotărârea Curții rezultă că Kievul a luat o decizie criminală de a începe războiul din Donbas. Decizia criminală de atunci a creat situația actuală din Ucraina", a subliniat diplomatul.
NARAȚIUNE: Ucraina a agresat populația din Donbas și a cauzat războiul din 2022, potrivit Curții Internaționale de Justiție.
CONTEXT/ETOS LOCAL: În 2017 Ucraina a acuzat Rusia, la Curtea Internațională de Justiție, de finanțarea terorismului pe teritoriul său prin sprijinirea unor rebeli pro-Moscova în Donbass. Kievul a cerut instanței să tragă Moscova la răspundere pentru finanțarea separatiștilor din estul Ucrainei, care ar fi desfășurat activități teroriste, și să plătească despăgubiri pentru atacuri, inclusiv pentru doborârea zborului 17 Malaysia Airlines în iulie 2014. În anii 2014-2022 Ucraina a desfășurat o „operațiune antiteroristă” în Donbass cu scopul de a-și elibera teritoriile controlate de rebelii sprijiniți de Rusia. Pe 31 ianuarie 2024, după aproape doi ani de război la scară largă a Rusiei pe teritoriul Ucrainei, Curtea Internațională de Justiție a emis o singură hotărâre atât privind finanțarea terorismului cât și cu privire la discriminarea rasială comisă de Kremlin.
OBIECTIV: Manipularea opiniei publice privind prin interpretarea intenționat greșită a deciziei emise de CIJ în contextul războiului la scară largă a Rusiei asupra Ucrainei.
DE CE ESTE FALSĂ NARAȚIUNEA: În realitate, CIJ nu s-a pronunțat împotriva Ucrainei, nu a acuzat Kievul de declanșarea războiului din Donbass și nici nu a susținut că Rusia nu este un stat agresor. Această narațiune falsă promovată de presa guvernamentală rusă nu reprezintă decizia Curții de la Haga, ci interpretarea acesteia de către Kremlin. Ukraina.ru, RIA Novosti și Lenta.ru au citat-o pe reprezentanta Federației Ruse la ONU, Maria Zabolotskaia, care a declarat că Occidentul trebuie să-și ceară scuze de la Rusia pentru că a acuzat-o pe nedrept de declanșarea războiului din Ucraina. Potrivit presei ruse, CIJ a demonstrat că Ucraina a agresat populația din Donbass, Rusia fiind nevoită să vină în apărarea rusofonilor.
Propaganda rusă are o explicație proprie a deciziei CIJ, revenind la o serie de narațiuni false din trecut: Ucraina își bate joc din rusofoni, iar Rusia este nevoită să-și apere cetățenii, inclusiv pe teritoriul altor țări.
De fapt, în decizia din 31 ianuarie a.c. CIJ a refuzat să se pronunțe cu privire la acuzațiile aduse de Ucraina, potrivit cărora guvernul rus ar fi responsabil pentru doborârea zborului MH17. Presa rusă scrie că a fost confirmat faptul că Moscova „și-a îndeplinit conștiincios obligațiile de cooperare internațională în domeniul combaterii finanțării terorismului”. În realitate, judecătorii Curții au declarat că Rusia a încălcat tratatul antiterorism al ONU prin faptul că nu a investigat acuzațiile plauzibile potrivit cărora unele fonduri au fost trimise din Rusia în Ucraina pentru a finanța, eventual, activități teroriste. Judecătorii au mai ordonat Rusiei să investigheze orice acuzații plauzibile de finanțare a terorismului, dar au respins cererea de despăgubiri din partea Ucrainei.
În ciuda faptului că acuzațiile Kievului la adresa Rusiei privind activitățile teroriste ale rebelilor sprijiniți în Donbass au fost în mare respinse, acest lucru nu înseamnă că Moscova nu este vinovată de declanșarea războiului. CIJ nu a analizat dacă Rusia este sau nu este un stat-agresor, ci dacă a finanțat terorismul. Probele Kievului nu au fost suficiente pentru CIJ pentru a solicita despăgubiri Rusiei. Decizia, însă, nu înseamnă că Rusia a fost achitată și nu este legal să fie numită stat-agresor.
Mai mult decât atât, judecătorii internaționali au stabilit că Moscova a încălcat o hotărâre interimară din 2017 ce ordonă ambelor părţi să facă tot posibilul pentru a evita escaladarea conflictului. Altfel spus, Rusia este indirect acuzată de agresarea Ucrainei în 2022. Reprezentantul Ucrainei, Anton Korinevici, a subliniat că hotărârea a stabilit, în premieră, că Rusia a încălcat dreptul internațional pe teritoriul Ucrainei.
Pornind de la eșecul Kievului de a demonstra că Rusia a finanțat terorismul, presa rusă acuză Ucraina de declanșarea neîntemeiată a unui război împotriva Donbassului, care a stat la baza deciziei de a anunța „operațiunea militară specială” pe 24 februarie 2022. În realitate, Ucraina a avut dreptul să-și apere teritoriile de activitățile separatiste locale finanțate de Rusia, iar decizia recentă a CIJ nu înseamnă că republicile populare autoproclamate Donețk și Lugansk au avut dreptul la independență sub protectoratul Rusiei. Potrivit Cartei ONU, fiecare stat are dreptul la autoapărare, iar frontierele sunt inviolabile. Decizia Kievului de a reacționa la provocările militare din Donbass nu este „una criminală”, iar CIJ nu s-a pronunțat în acest sens. Presa rusă manipulează opinia publică pe marginea acestui subiect pentru a deculpabiliza Rusia și a justifica războiul la scară largă a Rusiei asupra Ucrainei. Eșecul Kievului în dosarul „Rusia – stat terorist” nu înseamnă că aceasta nu mai este stat agresor.
Merită menționat faptul că în noiembrie 2022, un tribunal olandez a condamnat doi ruși și un ucrainean la închisoare pe viață pentru doborârea zborului MH17 al companiei Malaysia Airlines în iulie 2014. Cetățenii ruși Igor Girkin și Serghei Dubinski au fost condamnați împreună cu separatistul ucrainean Leonid Harcenko. Racheta care a doborât avionul a fost de producție rusească.
SÂMBURE DE ADEVĂR: Curtea de la Haga a respins în mare măsură cazul de terorism deschis de Ucraina împotriva Rusiei, decizia fiind catalogată de presa internațională drept un eșec al Kievului. Instanța a respins solicitările Ucrainei de a fi acordate reparații materiale pentru acțiunile militare și doborârea aeronavei olandeze.
Verifică sursele:
