Acordul comercial dintre UE și Mercosur va falimenta agricultura românească prin inundarea pieței cu produse ieftine din America de Sud, spun suveraniştii români, dar şi multe voci din PSD, inclusiv cea a ministrului Agriculturii.
ȘTIRE: (de la min. 2:15) Felul în care aţi semnat acordul Mercosur, felul în care vor fi aduse cereale, carne, din Brazilia, din Ucraina, pline de pesticide, în total dispreţ faţă de bruma de agricultori români care se încăpăţânau să crească animale, să cultive cereale, legume, fructe, pe pământ românesc arată cât de trădători puteţi fi.
NARAŢIUNE: Agricultura românească va fi distrusă prin importurile de produse agricole sud-americane, odată cu intrarea în vigoare a acordului de liber schimb între UE şi Mercosur.
OBIECTIVE: Promovarea discursului antieuropean, dar şi antiucrainean (!!), provocarea şi amplificarea de tensiuni sociale, validarea propriilor teorii conspiraţioniste.
Realitate: acordul limitează importurile de produse agricole și impune standardele UE pentru acestea
DE CE ESTE FALSĂ NARAȚIUNEA: În spațiul public românesc, acordul comercial dintre Uniunea Europeană și Mercosur este prezentat drept o amenințare existențială pentru fermierii români. Clipuri virale, postări pe rețele sociale și declarații politice atât ale opoziţiei, cât şi a mai multor membri ai arcului guvernamental sugerează că „invazia” produselor sud-americane va falimenta agricultura autohtonă. O analiză a prevederilor acordului și a structurii agriculturii românești arată însă o realitate mult mai nuanțată. În primul rând, remarcăm slaba înţelegere a termenilor, atunci când majoritatea contestatarilor vorbesc despre „acordul Mercosur”, fără să realizeze că termenul respectiv este denumirea oficială a unei organizaţii similare în multe privinţe UE, înfiinţată de mai multe state sud-americane.
Opozanţii acordului sugerează, printre altele că „Mercosur va inunda piața românească cu produse ieftine şi proaste calitativ”, dar în realitate acordul nu permite importuri nelimitate de produse agricole sud-americane. Pentru produsele sensibile - carne de vită, pasăre, porc, zahăr, orez, miere sunt prevăzute cote stricte, care reprezintă procente mici din consumul total al UE, situate în general între 0,1% și 1,5%. Mai mult, România, ca piață relativ mică, nu este o destinație prioritară pentru aceste exporturi, care se concentrează pe state mari consumatoare, precum Germania, Franța sau Italia. În plus, acordul nu modifică standardele europene de calitate, iar orice produs importat din Mercosur trebuie să respecte normele UE privind siguranța alimentară, limitele de pesticide folosite în culturi, regulile sanitar-veterinare, şi chiar şi interdicțiile privind hormonii de creștere. Ca urmare, produsele care nu respectă aceste standarde nu pot fi comercializate, indiferent de acord.
Concurența pentru agricultorii români vine din state membre UE, nu din țări Mercosur
Nici afirmaţia că fermierii români nu pot concura cu fermele din Brazilia nu are acoperire în realitate, pentru că ţara noastră nu concurează direct cu statele Mercosur pe principalele segmente de export ale organizaţiei. Mercosur exportă, în principal, carne de vită, pasăre, cafea, soia şi zahăr, iar România produce preponderent cereale, oleaginoase, legume de sezon şi produse neprocesate. Suprapunerea pe produse agricole este, aşadar, limitată, iar problemele fermierilor români provin mai ales din concurența internă din Uniunea Europeană, din state ca Polonia, Spania sau Olanda, nu din America de Sud.
La fel, naraţiunea că România şi UE își „abandonează fermierii în favoarea sud-americanilor” nu „stă în picioare”, deoarece acordul include clauze de salvgardare care permit suspendarea tarifelor preferențiale, reintroducerea taxelor vamale, sau limitarea temporară a importurilor, dacă acestea afectează grav producătorii europeni. Aceste mecanisme există deja și au fost folosite în alte acorduri comerciale ale UE. Nici măcar afirmaţia că agricultura românească va fi sacrificată pentru prosperitatea corporațiilor străine nu este validă. România exportă deja masiv produse agricole pe piața UE, în cadrul politicii comerciale comune, iar problema principală nu este reprezentată de accesul la piață, ci lipsa capacităţilor de procesare a recoltelor şi slaba organizare a lanțului valoric. Aceste inconveniente structurale nu vor fi amplificate de acordul în cauză, pentru că nu acesta le-a provocat.
O naraţiune aparte a fost lansată de Realitatea TV, organismul media recunoscut pentru nenumăratele fake news-uri şi dezinformări, care pretinde că acordul cu Mercosur explică „abandonarea solariilor din România”, ignorând cu desăvârşire că problemele din agricultura românească sunt anterioare acordului, care (culmea!) nu este ratificat complet şi nu produce absolut niciun efect în acest moment.
În concluzie, impactul acordului de liber schimb UE – Mercosur va fi limitat, indirect, şi mult mai mic decât cel al politicilor interne sau al concurenței intra-UE. Narațiunea „Mercosur falimentează agricultura românească” simplifică excesiv problemele complexe ale acesteia și mută responsabilitatea de la deciziile interne către un vinovat extern convenabil.
Potenţialele avantaje ale acordului
Acordul, în eventualitatea ratificării sale de către Parlamentul European şi legislativele statelor membre UE, va oferi un cadru legal clar pentru comerțul cu America de Sud, eliminând incertitudinile tarifare și facilitând planificarea investițiilor pentru companiile românești. Astfel, firmele autohtone vor avea acces extins pe piețele Mercosur, şi vor putea exporta produse industriale și agroalimentare cu tarife reduse sau zero, crescându-şi competitivitatea pe piețele din Brazilia, Argentina, Uruguay și Paraguay. Totodată, acordul va crește potențialul de export pentru echipamente și produse industriale românești, inclusiv mașini, subansamble şi piese auto, dar şi textile sau servicii de provenienţă autohtonă.
În acelaşi timp, România va putea accesa materii prime și produse intermediare din Mercosur, la preţuri micşorate, reducând dependența de alte piețe externe, precum China şi SUA.
Dacă ne referim strict la agricultură, acordul UE – Mercosur va crea oportunități pentru produsele agroalimentare româneşti cu valoare adăugată, precum vinuri, produse procesate sau lactate premium, care pot găsi o piață mai largă în Mercosur. În acelaşi timp, UE a prevăzut programe de protecţie, sprijin financiar și compensare pentru fermieri, pentru adaptare rapidă și investiții care să le asigure profitabilitatea.
Una caldă şi una rece pentru „patrioţi”
În final, nu putem să nu remarcăm strecurarea discretă în firul narativ a Ucrainei, ţara aflată de aproape patru ani într-un război de apărare, pe care suveraniştii români o acuză de majoritatea problemelor României, din simplul motiv că nu renunţă la suveranitatea proprie şi, de asemenea, observăm cum una din naraţiunile preferate ale suveraniştilor români în 2025, cea potrivit căreia România este o colonie franceză, nu mai are acoperire în acest moment, după ce ţara noastră a votat contrar opţiunii Parisului, care se opune destul de vehement acordului discutat.
CONTEXT: Mercosur - Mercado Común del Sur (Piața Comună Sudică) este un bloc comercial sud-american înființat în 1991. Membrii săi cu drepturi depline sunt Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay. Venezuela a aderat în 2012, dar calitatea sa de membru a fost suspendată în 2017.Ulterior, în decembrie 2012, a fost semnat Protocolul de aderare a Boliviei la Mercosur, acesta fiind în curs de ratificare de către parlamentele țărilor Mercosur. De asemenea, Chile se află în proces de aderare deplină, iar Peru, Columbia, Ecuador, Guyana și Surinam au statut de țări asociate. Împreună, țările Mercosur formează a 6-a economie ca mărime din lume, cu o populație totală de 270 de milioane locuitori.
Procesul de ratificare a acordului cu Mercosur ar putea dura ani de zile
Sâmbătă, în capitala Paraguayului, Asuncion, a fost semnat acordul comercial dintre Uniunea Europeană şi Mercosur, după mai mult de 25 de ani de negocieri şi o susţinere majoritară, nu unanimă, din partea țărilor membre ale UE. Ţări precum Germania sau Spania susțin că acordul reprezintă o parte vitală a eforturilor UE de a deschide noi piețe pentru a compensa pierderile cauzate de tarifele impuse de SUA, și pentru a reduce dependența de China prin asigurarea accesului la minerale critice. Oponenții, conduși de Franța, cel mai mare producător agricol din Uniunea Europeană, afirmă că acordul va duce la creșterea importurilor de produse alimentare ieftine, subminând fermierii locali, care au lansat proteste în întreaga UE, blocând autostrăzi în Franța, Belgia sau Polonia.
Indiferent, însă, de aceste poziţii, acordul va trebui aprobat de Parlamentul European pentru a produce efecte limitate, şi de parlamentele naţionale pentru a produce efecte şi pe plan intern. Acest proces poate dura luni sau chiar ani, în funcție de dezbaterile interne și prioritățile politice. Până la ratificarea completă, acordul poate fi aplicat provizoriu doar pentru partea care ține de competența UE – politică comercială externă, tarife vamale, ş.a., nu şi pentru zonele care necesită ratificare națională – protecția produselor agricole sensibile, norme de sănătate, clauze de mediu etc.
SÂMBURE DE ADEVĂR: O parte din îngrijorările fermierilor români şi europeni în general sunt justificate, mai ales în cazul agricultorilor vulnerabili, în special cei din sectoarele de creştere a bovinelor şi porcinelor şi a producţiei de lactate şi derivate ale acestora, puşi în dificultate de unele importuri ieftine din Brazilia și Argentina. În acelaşi timp, însă, produsele autohtone cu valoare adăugată (brânzeturi tradiționale, carne bio, produse DOP – denumire de origine controlată şi IGP – indicaţie geografică protejată) îşi păstrează statutul, având astfel protecţia de brand și calitate asigurată în continuare. România, de exemplu, are 13 produse protejate în Uniunea Europeană: Salinatele de Turda – IGP, Pita de Pecica – IGP, Plăcinta Dobrogeană – IGP, Telemeaua de Sibiu – IGP, Cârnații de Pleșcoi – IGP, Scrumbia de Dunăre afumată – IGP, Novacul afumat din Țara Bârsei – IGP, Salamul de Sibiu – IGP, Magiunul de prune de Topoloveni – IGP, Cașcavalul de Săveni – IGP, Salata cu icre de știucă de Tulcea – IGP, Telemeaua de Ibănești – DOP, şi Salata tradițională cu icre de crap - STG (specialitate tradițională garantată). În plus, 54 de vinuri româneşti au fost recompensate cu eticheta DOP sau IGP.
Un alt aspect vizează îngrijorările legate de protecţia mediului înconjurător. Creșterea importurilor europene din Mercosur ar putea încuraja defrișările în regiunea amazoniană sau folosirea excesivă a resurselor naturale. Din acest motiv, acordul include clauze de sustenabilitate, iar produsele exportate în UE trebuie să respecte standarde stricte de mediu.
Verifică sursele:
---copie-image.webp)
