DEZINFORMARE: Sancțiunile nu afectează Rusia, dar vor cauza o criză economică severă în Occident

NARAȚIUNE: Uniunea Europeană se va confrunta cu cea mai gravă criză economică de după al doilea război mondial din cauza sancțiunilor impuse Rusiei. 2. Federația Rusă este mai puternică decât oricând, sancțiunile occidentale reușind să întărească economia rusească.

CONTEXT: La doar o zi de la declanșarea invaziei ruse în Ucraina, Uniunea Europeană a ratificat un set de sancțiuni împotriva Kremlinului, ce veneau în completarea celor în vigoare încă din 2014, adoptate ca urmare a anexării Crimeii și declanșării conflictului armat din Donbass. Scopul sancțiunilor este de slăbi capacitatea Rusiei de a-și finanța războiul împotriva Ucrainei și de a contracara în mod eficient capacitățile acesteia de a continua agresiunea. În total, până la acest moment, UE a impus Rusiei opt pachete de sancțiuni cu impact negativ asupra economiei ruse, limitând în același timp consecințele pentru întreprinderile și cetățenii UE. Măsurile sunt concepute astfel încât să slăbească baza economică a Rusiei, lipsind-o de tehnologii și piețe critice, fără însă a afecta iremediabil populația obișnuită. Astfel, restricțiile la export și import exclud produsele alimentare și farmaceutice. Printre cele mai importante interdicții se numără cele legate de exporturile rusești în materie de energie: interzicerea importurilor de cărbune și țiței din Rusia, precum și plafonarea prețului petrolului la 60 de dolari pe baril. Extrem de sensibilă în raport cu evenimente socio-politice majore, piața energiei a suferit mai multe dereglări, acestea ducând inițial la o creștere galopantă a prețurilor la electricitate, gaze naturale și combustibili. Între timp însă, ea s-a stabilizat, iar măsurile de contracarare a efectelor negative ale acestor creșteri, luate atât la nivel comunitar, cât și la nivel de stat, au redus la minimum impactul lor.

OBIECTIV: Scăderea încrederii populației în Uniunea Europeană, amplificarea sentimentelor antieuropene, precum și deculpabilizarea Rusiei pentru problemele economice și umanitare cu care se confruntă Europa.

DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Deja confruntată cu o criză generată de pandemia de covid19, Europa s-a văzut nevoită, la începutul acestui an, să facă față încă unei crize, de data aceasta mult mai severă și cu implicații mai mari. În ciuda acestui fapt, datele statistice arată că economia europeană își continuă trendul ascendent, chiar dacă nu atât de puternic cum spuneau previziunile de dinainte de conflict. Astfel, economia UE va crește până la finalul lui 2022 cu 2,7 % și cu 1,5 % în 2023. Cele mai mari două economii ale Uniunii Europene, Germania și Franța, au avut creșteri în 2022, iar dacă vorbim despre România, aceasta a înregistrat a doua cea mai bună creștere economică din UE, după cea a Olandei. Și pentru 2023, PIB-ul României este preconizat a crește cu 2,9%.

În același timp, analizele bazate pe indicatori economici obiectivi, și nu pe presupuneri, arată că Rusia traversează o perioadă de criză profundă, care se resimte la toate nivelurile economice. La nivel macro, PIB-ul rusesc este preconizat a scădea cu cel puțin 3,4% până la sfârșitul anului, și cu încă 2,3% în 2023, într-un scenariu optimist. Sancțiunile impuse de lumea occidentală produc efecte chiar și la nivel microeconomic, de la modificarea unor rețete de dulciuri din cauza lipsei unor ingrediente-cheie, până la scăderea vitezei Internetului sau falimentul mai multor afaceri medii și mici. Moneda rusească nu „este mai stabilă ca niciodată”, ea este menținută artificial la nivelul de dinaintea declanșării războiului prin majorarea dobânzilor la creditare, dar această linie de apărare monetară nu poate fi susținută pe termen lung. Pe măsură ce sancțiunile vor deprecia economia rusă, specialiștii spun că în cele din urmă vor împovăra și rubla. Banca Centrală a Rusiei nu va putea continua să crească ratele dobânzilor la infinit, deoarece acest lucru va opri în cele din urmă creditarea. În cazul unei recesiuni economice la nivel global, Rusia și-ar putea vedea exporturile reduse și mai mult, deoarece cererea pentru produsele sale va dispărea prima. Acest lucru ar putea declanșa o prăbușire și mai abruptă a rublei și o creștere a inflației. În ceea ce privește exportul de petrol, avem de-a face tot cu o dezinformare, și asta pentru că, deși exporturile de țiței și produse petroliere ale Rusiei au crescut, veniturile obținute sunt mai mici. Principala cauză o reprezintă scăderea prețurilor la țiței, mai mare decât creșterea exporturilor.

În concluzie, narațiunile nu sunt decât o altă parte din arsenalul Kremlinului de manipulare a informațiilor și promovare a dezinformării cu privire la invadarea Ucrainei, cu scopul de a destabiliza Uniunea Europeană și statele sale membre. Deși pe termen scurt, impactul acestora poate fi perceput ca fiind negativ, în timp, ele își vor dovedi eficiența. În plus, toate sancțiunile respectă pe deplin obligațiile care decurg din dreptul internațional, inclusiv drepturile omului și libertățile fundamentale.