Donează
Rusia recrutează migranți pentru războiul din Ucraina, scrie presa independentă rusă. Aceasta analizează și cheltuielile militare în creștere ale rușilor și preia un apel anti-Putin al opoziției.
NOVAYA GAZETA EVROPA: Spre sfârșitul anului, cheltuielile de război ale Rusiei ar putea ajunge la 45% din bugetul federal – atât de mult cheltuia pentru „apărare” doar URSS
Autoritățile ruse au reușit să coboare cursul valutei naționale sub 100 de ruble pentru un dolar, recurgând la măsuri de urgență. O nouă cădere a rublei, însă, cel mai probabil este o chestiune de timp. Economia rusă este extrem de afectată de război: cheltuielile pentru apărare în bugetul federal au atins deja 37%, iar spre sfârșitul anului ar putea ajunge la 45%. Novaya-Evropa scrie cum noile cheltuieli trag în jos rubla și acumulează probleme pentru întreaga economie, practic, conform scenariului sovietic.
Fiecare a treia rublă – pentru război
În primele șase luni ale anului 2023, din bugetul federal, pentru „apărarea națională”, au fost cheltuite 5,5 trilioane de ruble, relata Reuters. Este cu 75% la sută mai mult decât în perioada similară a anului trecut și cu 600 de miliarde mai mult decât s-a planificat la capitolul „apărare” pentru anul întreg. În particular, au crescut cheltuielile pentru salariile militarilor – până la un trilion de ruble.
Reuters face trimitere la un document guvernamental secret, datele despre cheltuielile curente din buget nemaifiind făcute publice.
În anul curent, cheltuielile pentru apărare în bugetul federal au ajuns la 37%, față de 26% în perioada similară a anului trecut. Potrivit documentului, până la sfârșitul anului, cheltuielile la acest capitol vor atinge 9,7 trilioane de ruble, de două ori mai mult decât s-a planificat la adoptarea bugetului.
Cheltuielile de război au crescut în jumătate de an cu 75%
În prima jumătate a anului 2023, cheltuielile bugetare s-au majorat până la aproximativ 15 trilioane de ruble. Creșterea a fost de 2,5 trilioane de ruble față de anul trecut, o cifră aproape egală cu cea a cheltuielilor pentru apărare. Cheltuielile în plus, de fapt, au fost destinate războiului, consideră comentatorul economic Boris Grozovskii.
„Se pare că, în paralel cu sporirea cheltuielilor de război, guvernul reduce finanțarea în domeniile nemilitare, iar acesta e motivul pentru care nu mai este făcută publică statistica bugetară”, spune Grozovskii.
Apărarea națională nu este singurul capitol din buget prin care războiul este finanțat direct sau indirect. Aici trebuie adăugate toate celelalte cheltuieli bugetare secretizate, consideră expertul. […]
Împreună cu acestea, cheltuielile de război ar putea ajunge la sfârșitul anului la aproximativ 13 trilioane de ruble, ceea ce înseamnă aproximativ 45% din cheltuielile planificate în buget și aproximativ 40% din cheltuielile prognozate de economiști.
Aceasta înseamnă și 8% din PIB al Rusiei. În URSS, nivelul oficial al cheltuielilor pentru apărare era de 15%, iar în realitate ajungea până la 30-40% din PIB, susține economistul Constantin Sonin de la Universitatea din Chicago. […]
Pe fundalul creșterii cheltuielilor de război, este redusă finanțarea altor capitole bugetare. Încă de la sfârșitul anului trecut, guvernul a prevăzut micșorarea cheltuielilor pentru bolile cardio-vasculare (-35%) și oncologice (-19%). De asemenea, a tăiat din cheltuielile pentru modernizarea policlinicilor și infrastructurii spitalicești. Cel mai mult, în expresie monetară, s-au redus finanțările la capitolul „economie națională” – de la 4,4 trilioane în 2021, până la 3,5 trilioane în 2023. Cheltuielile pentru indemnizații și pensii nu au fost diminuate.
Care sunt cheltuielile reale pentru capitolele civile din buget nu se știe, din cauza secretizării statisticii. […]
La prima vedere, cheltuielile enorme de război au un impact pozitiv asupra economiei ruse. În prima jumătate de an, PIB a crescut cu 1,4%, în comparație cu aceiași perioadă a anului trecut, iar în al doilea trimestru – cu 4,6%.
În industrie, de asemenea, se înregistrează rezultate pozitive. Potrivit Rosstat, în șapte luni creșterea a fost de 2,6%, iar în luna iulie de 4,9%.
În realitate, în spatele acestor cifre se ascunde o transformare structurală a economiei – adică, economia civilă este substituită de cea militară. […]
În condițiile unui război îndelungat și sângeros, lipsa utilității pe termen lung a complexului industrial militar este mult mai evidentă: statul cheltuiește bani nu doar pentru armament, pe care trebuie să-l și întrețină, dar și pentru a suplini pierderile mari și în creștere continuă.
BUMAGA: Izgoniți, bătuți, trimiși pe front. Atitudinea autorităților ruse față de migranți în timpul războiului, în contextul alegerilor și al mobilizării
Poliția a intensificat presiunile asupra migranților: raiduri cu aplicarea violenței au loc cu regularitate anul acesta în orașele rusești, organele de forță au inițiat sute de dosare penale și îi expulzează în masă pe străini. În Petersburg, la mijlocul lunii august, poliția a dus în birourile militare de înrolare aproximativ o sută de persoane care au primit recent cetățenia rusă.
Politica antimigraționistă ar putea face parte din campania electorală pentru alegerile din 2024. În același timp, străinii sunt atrași prin diferite tertipuri să se înroleze în armata rusă – posibil pentru a evita o nouă mobilizare în rândul rușilor.
În 2023, organele de forță și-au intensificat considerabil presiunile asupra migranților. Reținerile în masă sunt însoțite de rele tratamente
Timp de cinci zile, la mijlocul lunii august, poliția din Petersburg a anunțat peste 5700 de încălcări ale legislației cu privire la migrație, au fost deschise aproximativ 300 de dosare penale, în mare parte legate de migrația ilegală, iar aproape 500 de migranți au fost plasați în centre de detenție temporară, pentru a fi ulterior expulzați din țară. Datele au fost prezentate de serviciul de presă al Direcției Generale a MAI din Petersburg. Operațiunea purta denumirea „migrantul”.
Nu doar poliția din Petersburg a intensificat controlul asupra migranților. La nivel federal, în perioada 19-25 iunie, a avut loc operațiunea „Nelegal-2023”, în timpul căreia reprezentanții organelor de forță au decis deportarea a șapte mii de persoane și au deschis două mii de dosare penale.
Acțiuni dure ale organelor de forță față de migranți au avut loc chiar la începutul anului 2023, când mai mulți străini au fost reținuți în noaptea de Revelion în centrul Petersburgului. Peste două mii de persoane au fost atunci duse la secțiile de poliție. Șeful Comitetului de anchetă, Alexandr Bastrîkin, a declarat atunci că astfel de raiduri trebuie să fie mai multe „ca toți să știe cine e stăpân și cine e musafir”.
Activista pentru drepturile omului Valentina Ciupik remarcă faptul că, într-adevăr, conform datelor statistice, din 2019 s-a dublat numărul reținerilor și a crescut de două ori și jumătate cel al cazurilor de violență împotriva migranților.
„A început la 3 februarie 2023, la Moscheea Catedrală din Moscova. Poliția a descins în curtea moscheii și a început să-i rețină pe toți cei care veneau de la rugăciune: cu lovituri între picioare, sau în abdomen, aruncați cu fața la pământ. Erau loviți la picioare, spate, mâini, fund. Anterior, nu au avut loc astfel de rețineri demonstrative. În Petersburg, pe 17 februarie, de asemenea a avut loc o astfel de reținere în masă. La fel, oamenii au fost bătuți, loviți între picioare și dați cu fața în noroi”.
Poliția execută cu regularitate razii împotriva migranților, aceasta poate avea legătură cu alegerile din 2024
La Petersburg, în luna martie, migranții ilegali erau căutați prin piețe. Potrivit activistei, raidurile au continuat în toată țara până la sfârșitul lunii mai. […]
Valentina Ciupik a povestit cazuri în care poliția a efectuat razii în școli, toți elevii care nu erau de origine slavă fiind reținuți pentru „control”, sau când poliția a venit la o înmormântare și i-a obligat pe migranții care participau la procesiune să lase sicriul și să meargă la secția de poliție.
La mijlocul lunii iulie a început un nou val de raiduri. La începutul lunii august, organele de forță au descins în hostelurile din Petersburg, la mijlocul lunii august în Vsevolojsk poliția a reținut aproximativ 150 de migranți ilegali.
„De fiecare dată sunt bătuți, puși cu fața în noroi, aliniați și umiliți în mod demonstrativ. Totodată, îi amendează pentru huliganism, precum că ar înjura în locuri publice, deși asemenea comportament nu le este specific migranților”, spune Valentina Ciupik.
Ea a explicat creșterea numărului de raiduri și dosare penale împotriva migranților ca pe o măsură populistă a puterii în ajunul alegerilor, în primul rând a celor prezidențiale. Acțiunile antimigraționiste sunt folosite de politicienii ruși ca o metodă de atragere a electoratului.
Această abordare se observă la fiecare patru ani, spune Ciupik. „Tot ceea ce oferă autoritățile ruse populației înainte de fiecare campanie electorală – este o manifestare de fascism. Mimează o activitate intensă recurgând la acțiuni de violență împotriva oamenilor care se deosebesc fizic de ei”, spune apărătoarea drepturilor omului.
Anul trecut, se presupune că au fost cazuri de răpire a migranților pentru a fi trimiși pe front sau la lucru în Mariupol. Acum aceștia sunt încurajați să încheie contracte cu armata rusă
Anul trecut, Radio Ozodi relata despre cazuri de răpire a migranților originarii din Tadjikistan, cel mai probabil pentru trimiterea lor la războiul din Ucraina. Unii dintre cei dispăruți au fost găsiți ulterior luptând în Ucraina în unitățile rusești, a povestit activistul pentru drepturile omului Karimdjon Erov, despre alții s-a aflat că au fost trimiși de companiile rusești de construcție la muncă în Mariupol.
Valentina Ciupik susține că a aflat despre asemenea cazuri în septembrie-octombrie 2022. „Atunci ei încă nu știau că e posibil așa ceva. I-am informat prin intermediul presei în limbile lor să nu semneze orice hârtie. Celor care semnau contractul li se lipeau în pașapoarte un cod de bare cu însemnul „V”. Când erau opriți în stradă de poliție și li se verificau pașapoartele, cei cu însemnul „V” în acte dispăreau”.
Statul îi îndeamnă pe migranți să obțină cetățenia rusă – este încă un mecanism pentru a-i înrola în armată
Președintele Consiliului pentru Drepturile Omului de pe lângă Președintele Federației Ruse Valerii Fadeev consideră că luarea în evidența militară contribuie la integrarea mai rapidă a noilor cetățeni în societatea rusă. Oficialul a reacționat în acest fel la raziile din Petersburg și ducerea forțată la birourile de înrolare a noilor cetățeni.
Recent, migranților li s-a interzis să vândă în piețe, iar pentru a evita restricțiile ei au început să ceară cetățenia rusă, explică Valentina Ciupik. În prezent, exact pe străinii care au primit cetățenia rusă încearcă să-i ia în armată, spune activista. […]
GRANI.RU: Pentru demontarea Rusiei naziste
Adresare către cetățenii Federației Ruse semnată de istoricul și publicistul Alexandr Skobov, omul politic Maxim Reznik, sociologul și jurnalistul Igor Iakovenko, sociologul și publicistul Igor Eidman, istoricul și jurnalistul Maxim Kuzahmetov
Regimul lui Putin a scufundat Rusia în noroi și rușine. Încălcând Constituția, legile și drepturile cetățenilor, el a dezlănțuit un război agresiv, de acaparare, ticălos și criminal. Nici Ucraina, nici NATO nu au atacat și nu au intenționat să atace Rusia. Singura cauză a războiului este obsesia maniacală a guvernanților Rusiei și setea de a-și extinde fără limite puterea. Ei poartă un război pentru afirmarea „dreptului” de a dicta altor popoare.
Atacând Ucraina, cleptocrația de la Kremlin a ucis sute de mii de oameni. Pe ucrainenii care își apăra țara lor și populația civilă, inclusiv peste cinci sute de copii. Dar și pe rușii transformați de Kremlin în ocupanți și invadatori, care și-au găsit sfârșitul infam în Ucraina, la fel, uciși de cei care i-au trimis acolo.
Regimul lui Putin a readus în Europa vărsarea de sânge, suferința și amărăciunea pe care ea nu le-a trăit de pe vremea lui Hitler. Regimul lui Putin e regimul noului Hitler. Ideologia acestuia, pe care mulți o numesc „rașism” este o formă de ideologie nazistă, adaptată la condițiile epocii postindustriale.
Această ideologie le neagă popoarelor și oamenilor calitatea de subiecți de drept, egalitatea, democrația, drepturile fundamentale ale omului și supremația legii. Ea se bazează pe conceptul nazist privind excepționalitatea așa-numitei „civilizații ruse” și superioritatea acesteia asupra „lumii occidentale”. Caracterul nazist al regimului lui Putin este trădat de declarațiile acestuia că poporul ucrainean nu ar exista și enunțarea sarcinii de a schimba cu forța identitatea național-culturală a ucrainenilor. […]
În prezent, în Ucraina se dă o luptă globală între civilizație și barbarie, între libertate și tiranie. Este un război pentru viitorul ordinii mondiale, pentru un mod de viață, pentru valori. Este un război existențial, în care o parte este reprezentată de cei care cred că se poate ataca, supune, fura, ucide și decima o țară vecină. Iar cealaltă parte consideră că nu trebuie să iei ceea ce nu-ți aparține. Un compromis între acestea nu e posibil. […]
Considerăm necesară refacerea necondiționată a Ucrainei în granițele sale de până la 2013, […] compensarea de către Rusia a pagubelor suferite de Ucraina, […] denuclearizarea Rusiei (lichidarea arsenalului său nuclear), […] deverticalizarea și deimperializarea Rusiei. […]
Acestea pot fi obținute doar prin înfrângerea militară a regimului lui Putin și răsturnarea acestuia. Suntem categoric împotriva „înghețării conflictului” în situația actuală. Aceasta doar va legitima agresiunea și anexarea ca metodă de atingere a scopurilor politice și va prejudicia definitiv ordinea juridică internațională. Respingem încercările de a se ajunge la un compromis cu Putin care să țină cont de „îngrijorările” sale. Agresorul care a încălcat toate normele internaționale și care atentează la viitorul omenirii nu trebuie să primească nimic.
Cerem liderilor occidentali să înceteze politica de evitare a „escaladării conflictului”, ce îi permite lui Putin să șantajeze Occidentul anume cu această „escaladare” și să spere că astfel Occidentul va „capitula geopolitic”. […]
Îndemnăm liderii occidentali să lase frica privind o posibilă destrămare a Federației Ruse în urma căderii regimului. Nicio „consecință dureroasă” nu va fi mai mare decât pericolul pe care îl comportă un stat imperialist, care produce agresiune și revanșism. […]
