Donează
Militarii care nu vor să lupte, familiile lor și cei ce protestatarii anti-război sunt ținta persecuțiilor – inclusiv tortură – regimului, scrie presa rusă independentă.
REPOST: Pentru refuzul de a lupta sau alte „abateri”, în armata rusă se aplică pedepse ca în Evul Mediu
Să te naști în Rusia deja e o pedeapsă, iar înrolarea în Armata rusă înseamnă condamnare la moarte. În șirul pedepselor, însă, aceasta nu e ultima
Cum sunt pedepsiți „vinovații” în Armata rusă:
Legați de copaci
În partea ocupată a regiunii Donețk, la ordinul conducerii, unul dintre mobilizați a fost legat toată noaptea de un copac, în ploaie și ninsoare, după ce a depus cerere pentru serviciu militar alternativ pe motiv că are convingeri incompatibile cu uciderea ucrainenilor. După ce a fost „torturat sub ploaie și ninsoare”, el a consimțit să meargă în prima linie. Activiștii pentru drepturile omului cunosc despre cel puțin încă două astfel de cazuri.
Ținuți la subsol fără apă și lumină electrică
Soldații ruși care refuză să lupte sunt ținuți închiși, după cum au povestit rudele unora dintre ei pentru „Current Time”. Iată mesajul trimis de un soldat mamei sale: „Suntem în subsol, fără mâncare. Ne-au spus că ne țin aici vreo două zile. Ce va fi mai departe – nu se știe. Am reușit să ascund telefonul. Lucrurile ni le-au luat. Au distrus telefoanele pe care le-au găsit. Dormim pe tărgi. Nu avem lumină, stăm pe întuneric. Ne-au spus că acasă nu ne vor trimite”.
Groapa
Unul dintre mobilizați a povestit pentru publicația „Astra” despre groapa din DNR: „Este deja a doua groapă. Prima, am auzit că a fost închisă de procuratură, le-au făcut și o săpuneală. Acum au săpat alta, într-un loc mai dosit. Soldații și ofițerii sunt bătuți și aruncați acolo, pe pământul gol. Dorm pe cârpe. „Deținuților” pot să nu le dea mâncare și apă”. Jurnaliștii au descoperit gropi de tortură și pe teritoriul poligoanelor militare ruse, unde sunt instruiți mobilizații.
Îngropați de vii
Unul dintre mobilizații din regiunea Breansk a fost pedepsit fiind bănuit că ar comunica cu jurnaliștii. „Am fost aruncat într-o fântână de canalizare. Fântâna era îngustă, goală, fără apă, de vreun metru și jumătate adâncime. Nu mă lăsau să mă ridic în picioare, stăteam în pirostrii, la fundul gropii. Oameni înarmați îmi spuneau că mă vor îngropa de viu. Ca să mă sperie mai tare aruncau pietriș peste mine în fântână”.
Simularea execuției
Una dintre femeile-militar a povestit pentru „Sever. Realii” că, pe lângă bătaie, comandanții aplică metode „originale” de pedeapsă: „Sapă o groapă și îi forțează să se culce în ea. Alți băieți, amenințați cu automatul, îi acoperă de tot cu pământ. Nici capetele nu li se văd. Pot să-i țină așa un timp. Apoi, comandantul de pluton sau de companie trage câte-o rafală la întâmplare în aceste gropi. În cine a nimerit – adio, care supraviețuiește nu mai iese om întreg din această groapă”.
RIDDLE: Forța ascunsă a mișcării antirăzboi din Rusia
Mișcarea antirăzboi din Rusia este deseori subapreciată, acuzată de incapacitate, de lipsă de curaj și de determinare. Aceste aprecieri disprețuitoare sunt departe de adevăr. Mișcarea antirăzboi este extraordinară din punct de vede al proporțiilor și sacrificiului participanților în comparație cu alte mișcări din istoria recentă, însă acest fapt nu este înțeles de opinia occidentală. […]
Protestele rușilor au început în mod tradițional, conform așteptărilor Occidentului. În dimineața zilei de 24 februarie 2022, oamenii au ieșit în stradă, în peste 50 de orașe din toată țara. Demonstrațiile care au urmat erau asemănătoare cu modelul occidental: proteste în masă, cocteiluri Molotov și incendierea mașinilor. Cruzimea poliției a fost fără precedent. Doar pe 24 februarie, conform datelor pe care le deținem, au fost reținute 1974 de persoane. Pentru a ajunge după gratii nu trebuia să arunci sticle cu inflamabil sau să iei cu asalt Kremlinul – unii au fost reținuți preventiv, „pentru profilaxie”, alții – trecători întâmplători, pur și simplu au nimerit în calea poliției.
Oamenii oricum au continuat să iasă în stradă. În următoarele luni, pe teritoriul întregii Rusii, au fost reținuți, bătuți și supuși altor forme de umilință un număr record de oameni. Am documentat numeroase cazuri de abuzuri și încălcări, în care polițiștii i-au bătut, brutalizat și atacat cu tasere pe oameni. Cunoaștem cel puți 413 cazuri de abuzuri ale poliției în timpul mitingurilor din 2022. În primele două săptămâni de proteste în peste o sută de orașe au fost reținute cel puțin 14906 persoane, dintre care 170 de minori.
Protestele nu au dus la nicio schimbare politică, doar s-au intensificat represiunile, inclusiv asupra unor personalități și lideri ai opoziției. Încercările de opunere deschisă au fost rapid înăbușite, la fel ca și în 2021, 2019, 2017 etc. A devenit clar că protestele tradiționale, pe înțelesul opiniei occidentale, nu au rost. Statul polițienesc rus este capabil să le curme bazându-se pe superioritatea numerică a angajaților „instituțiilor de apărare a ordinii publice”. În Rusia, la 100 de mii de persoane revin 630 de polițiști. Este un număr de două ori mai mare decât în SUA și Marea Britanie.
De asemenea, în momentul începerii invaziei la scară largă, societatea civilă din Rusia tocmai se prăbușea. Aceasta încă nu-și revenise din atacul fără precedent asupra structurilor societății civile, survenit după protestele masive față de arestarea lui Navalnîi și apariția documentarului despre palatul lui Putin, prezentat de Fondul pentru lupta cu corupția la începutul anului 2021. Organizațiile pentru apărarea drepturilor omului au fost închise, iar numeroși activiști trimiși după gratii. Numărul celor reținuți ajunge la 23 500 de persoane, peste o sută învinuite în dosare penale.
Represiunile au început să se intensifice în Rusia din 2012, lovind profund în societatea civilă și atârnând permanent ca sabia lui Damocles deasupra politicienilor de opoziție, jurnaliștilor și tuturor opozanților. După valul masiv de proteste din Piața Bolotnaia în 2011-2012, îngrijorat de eventualitatea unei „revoluții colorate”, similară cu cele din Ucraina și Georgia, regimul putinist a pornit un atac direct împotriva societății civile. Kremlinul se temea că în Rusia ar putea avea loc ceva asemănător cu „revoluția oranj” din Ucraina, astfel încât a întărit infrastructura de securitate și a început să restrângă drepturile civile.
În scurt timp, sabia lui Damocles a represiunilor reale a început să atârne și deasupra oricărui protestatar din Rusia. […]
În 2022, activiștii aveau exemplul reprimării protestelor belaruse din 2020, regimul lui Lukașenko fiind susținut de Kremlin, și cel al atacurilor asupra societății civile din 2021, când Navalnîi a ajuns la închisoare. În timpul represiunilor din 2021, care au urmat celor mai mari proteste din ultimul deceniu, a fost lichidată cea mai importantă organizație de apărare a drepturilor omului din Rusia, „Memorial”, ceea ce a lovit serios în structura de apărare a drepturilor omului. Același tablou putea fi văzut și în Belarus, și în Rusia: elitele nu au susținut protestatarii, iar autocrații au reușit să-i alunge din țară pe opozanți, să arunce oamenii după gratii, să distrugă organizațiile neguvernamentale care le stăteau în cale.
Mașinăria represivă a Kremlinului funcționează și este gata să strivească orice disidență. După invazia rusă la scară largă, au fost adoptate legi și mai restrictive, care au interzis chiar și cuvântul „război” în raport cu agresiunea rusă în Ucraina, ceea ce a dat mână liberă serviciilor speciale împotriva disidenților. Asta au și făcut, vânând nu doar protestatari dar și persoane care purtau șepcuțe galben-albastre la bazinul de înot, sau care citeau în public „Război și pace” de Tolstoi. Sursele de informare independente au fost închise pentru că au relatat despre război: sute de site-uri au fost blocate cu ajutorul unor mijloace tehnice ale „internetului suveran rusesc”, elaborate din timp.
Manifestări neobservate de rezistență
Participanții la proteste antirăzboi și organizatorii acestora trebuie să ia în calcul cruzimea, meticulozitatea și eficiența cu care Kremlinul a reprimat orice manifestare de opoziție în Rusia. Astfel, protestatarii au început să caute metode alternative de acțiune. Pe 28 februarie, Kirill Butîlin a incendiat clădirea biroului militar, intenționând să distrugă dosarele recruților; el a fost condamnat la 13 ani de închisoare. În săptămânile care au urmat, tot mai puțină lume a ieșit în stradă. Liderii opoziției care au rămas în țară, precum Vladimir Kara-Murza și Ilia Iașin, au ajuns la închisoare.
În septembrie 2022 au avut loc ultimele proteste stradale, când Kremlinul a anunțat „mobilizarea parțială”. Doar pe 24 septembrie, în 36 de orașe au fost reținute 833 de persoane. […]
Mișcarea antirăzboi s-a adaptat la noua realitate, astfel încât protestele iau diverse forme.
Cetățeni ruși din toată țara organizează pichetări individuale cu pancarte în mâni. Ei știu că riscă să fie reținuți, amendați, sau să pățească ceva și mai grav, dar oricum ies în stradă. […]
Alții își exprimă poziția civică și politică pe rețelele sociale. Deși poate fi numit „protest de canapea”, în Rusia și pentru acesta poți plăti scump. Astfel, Igor Barîșnikov, un activist în etate din Kaliningrad, a fost condamnat la 7 ani și jumătate de închisoare pentru comentariile sale antirăzboi. El riscă să-și piardă viața în închisoare, fiind bolnav oncologic. […]
Unii activiști protestează desenând graffiti în oraș. Un cuplu de artiști a fost condamnat la câte 7 și 6,5 ani de închisoare pentru inscripția „Pace Ucrainei” pe o clădire. Sașa Sckocilenko a fost condamnată la 7 ani pentru că a lipit pe etichetele de prețuri ale produselor dintr-un magazin abțibilduri cu mesaje antirăzboi. […]
Unii jurnaliști continuă să-și facă meseria, deși presa independentă care a mai rămas este persecutată, iar alții au ajuns după gratii, de exemplu jurnalistul american Evan Gershkovich, sau Maria Ponomarenko, care a fost condamnată la 6 ani de închisoare pentru că a relatat despre atrocitățile Kremlinului în Ucraina. […]
Represiunile nu au distrus întru totul societatea civilă rusă, ci i-au dat un nou impuls și avânt. În Rusia și peste hotare au apărut zeci de noi inițiative. De exemplu „Idite lesom” (Luați-o prin pădure/Get lost), care îi ajută pe ruși să evite mobilizarea și să plece peste hotare. Conform datelor de la începutul lunii octombrie 2022, această organizație a reușit să scoată din țară un număr de persoane suficient pentru formarea câtorva batalioane sau chiar brigăzi de infanterie […]
Acest protest complex reprezintă un fenomen de masă, răspândit în întreaga Rusie și în afara ei. În pofida terorii la fel de masive a Kremlinului împotriva activiștilor, ei își continuă munca. Numărul activiștilor urmăriți crește în fiecare zi. La acest moment, cel puțin 1013 persoane sunt în închisori, persecutate politic. Cu toate acestea, rușii continuă să protesteze, consecvent, deși nu atât de răsunător precum și-ar dori cei ce chibițează. […]
AGENTS: Soțiile mobilizaților au pregătit o publicație de rezervă în cazul în care vor fi „lichidate”
Administratorii canalului de Telegram „Puti domoi” (Calea acasă), care reunește soții ale mobilizaților, au publicat luni instrucțiuni pentru cazul în care ar putea să li se întâmple ceva. Anterior, canalul a fost atacat de propagandiști, iar administratorii au fost amenințați.
„Înțelegem că în orice moment putem fi lichidate. Nu este o revelație plăcută, dar asta e! Avem de a face nu cu oameni de stat care gândesc sănătos, ci cu niște potlogari mărunți”, au scris în mesaj.
Din cauza temerilor pentru siguranța lor, administratorii canalului au programat o postare de rezervă cu instrucțiuni ulterioare. „Dacă va apărea un astfel de mesaj, vă rugăm să nu cedați. Luptați mai departe pentru fiii, tații, soții și frații noștri. Arătați cu nu suntem de acord cu faptul că bărbații noștri trebuie să se afle acolo nelimitat. Dacă se va întâmpla ceva cu noi, fiți vocea noastră”, au scris ele.
De asemenea, femeile s-au adresat tuturor cetățenilor din Rusia: „Problema noastră se referă la dreptate pentru toate categoriile sociale. Ea trebuie înfăptuită. Pe acest canal sunt oameni cu diverse viziuni politice, ideologii diferite, dar ne-am adunat aici pentru un scop important. Societatea deține puterea cea mai mare. Fiecare dintre noi reprezintă un individ, o personalitate. Suntem puternici. Suntem un întreg. Doar un popor unit poate restabili principiul egalității și justiției”.
Canalul de Telegram „Puti domoi” (33 de mii de abonați) este unul dintre cele mai importante grupuri care încearcă să obțină întoarcerea de la război a rușilor mobilizați.
[…]
