Facebook Twitter Instagram Youtube LinkedIn

Editoriale

Rusia și oamenii săi de la Chișinău vorbesc obsesiv de neutralitatea Moldovei, dar o încalcă de 30 de ani

Foștii președinți ai Republicii Moldova, Vladimir Voronin șî și Igor Dodon au depus flori la Flacăra Eternă din Complexul Memorial Eternitatea în timpul sărbătorilor de marcare a 77 de ani de la Ziua Victoriei la Chișinău, Moldova, 09 mai 2022.
©EPA-EFE/DUMITRU DORU  |   Foștii președinți ai Republicii Moldova, Vladimir Voronin șî și Igor Dodon au depus flori la Flacăra Eternă din Complexul Memorial Eternitatea în timpul sărbătorilor de marcare a 77 de ani de la Ziua Victoriei la Chișinău, Moldova, 09 mai 2022.

Neutralitatea Republicii Moldova este una din temele predilecte ale propagandei ruse și pro-ruse. E adusă în discuție când se pune problema adoptării unor măsuri care nu convin Moscovei, dar se ignoră faptul că, prin prezența forțelor sale în Moldova, Rusia e singura care îi încalcă neutralitatea. Alte narațiuni sunt schimbate în funcție de necesități; cele privind neutralitatea rămân însă o constantă.

Neutralitatea este ignorată când trebuie sărbătorită armata rusă

Până pe 9 mai, zi în care în Rusia este sărbătorită cu mult fast victoria asupra Germaniei naziste în 1945, discursul și acțiunile opoziției proruse de la Chișinău au fost și ele axate pe acest eveniment.

La mijlocul lui aprilie, de exemplu, Blocul Comuniștilor și Socialiștilor, dar și deputați din Partidul Șor (partid populist și prorus deopotrivă), au blocat tribuna Parlamentului în momentul în care în Legislativ era dezbătută legea care urma să interzică însemnele „Z” și „V” și panglica negru-portocalie a Sfântului Gheorghe, devenite simboluri ale invaziei rusești în Ucraina.

După acest incident din Parlament, a urmat o întreagă campanie a partidelor respective  împotriva autorităților proeuropene, bazată pe aceleași narative pe care le-au vehiculat, la rândul lor, și autoritățile de la Moscova.

Iată ce afirma, între altele, Partidul Socialiștilor după interzicerea simbolurilor intervenției militare ruse în Ucraina, într-o declarație în care critica majoritatea proeuropeană din Parlamentul de la Chișinău: „Nimeni nu este în drept să ne interzică să cinstim memoria glorioșilor noștri tați, bunici și străbunici care au învins fascismul, precum și să ne mândrim cu faptele lor eroice. Nimeni nu este în drept să interzică milioanelor de oameni să poarte panglica Sf. Gheorghe în amintirea acelor fapte eroice”.

În același timp, și Moscova a criticat legea respectivă. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe al Federației Ruse, Maria Zaharova, a declarat că această lege ar fi în contradicție cu statutul de neutralitate stabilit în constituția Republicii Moldova. „ [9 mai] este o dată majoră în istoria noastră comună, care păstrează memoria eroismului popoarelor din fosta Uniune Sovietică, inclusiv a moldovenilor, care au luptat împotriva nazismului. /…/ Aproximativ 400.000 de moldoveni luptau în Armata Roșie. Până la 250.000 de soldați, ofițeri și voluntari moldoveni au fost decorați cu ordine și medalii. Este datoria noastră comună să prețuim amintirea lor”, a subliniat Maria Zaharova.

Similitudinea narativelor promovate de socialiști și Ministerul de Externe de la Moscova poate fi observată cu ochiul liber.

Partidele proruse au încercat să promoveze o lege cu privire la „neutralitatea permanentă”

În ceea ce privește statutul de neutralitate de care pomenise Maria Zaharova,  Blocul Socialiștilor și Comuniștilor a marșat în ultimele luni pe necesitatea adoptării unei legi privind „neutralitatea permanentă” a Republicii Moldova. Deputații din acest bloc au și elaborat  un proiect de lege în acest sens care, însă, nu spune un cuvânt despre retragerea trupelor ruse din regiunea transnistreană a Republicii Moldova.

Autoritățile de la Chișinău au subliniat, în repetate rânduri, că aflarea lor acolo contravine clar statutului de neutralitate și au cerut în repetate rânduri retragerea militarilor ruși. Proiectul de lege inițiat de socialiști și comuniști, de altfel, a primit avizul negativ al Guvernului.

Tema neutralității apare tot mai des, în ultimul timp, atât în discursul partidelor proruse de la Chișinău, cât și în cel al reprezentanților Moscovei.

La 18 mai, aceeași Maria Zaharova, citată de agenția TASS, a declarat că  ”unele acțiuni și declarații” ale Chișinăului fac ca Moscova „să aibă îndoilei în ceea ce privește adeziunea conducerii țării (Republicii  Moldova – n.a.) la statutul de neutralitate”. Printre aceste „acțiuni și declarații” s-ar număra, potrivit Mariei Zaharova, susținerea camuflată a sancțiunilor occidentale impuse Rusiei în domeniul bancar și în domeniul re-exporturilor de mărfuri rusești.  De asemenea, ea s-a arătat indignată şi de faptul că lângă Ambasada Rusiei la Chişinău au loc de aproape două luni proteste, dar și că Poșta Moldovei a decis să suspende trimiterea coletelor în Rusia pe fondul războiului din Ucraina. Maria Zaharova s-a referit și de această dată la interzicerea simbolurilor purtate de trupele ruse în Ucraina, inclusiv la panglica neagră-portocalie.

Putem observa că nu există niciun argument de ordin militar care să confirme acuzațiile purtătoarei de cuvânt a Ministerului de Externe al Federației Ruse.

Subiectul neutralității va mai apărea, probabil, și nu doar o dată, în declarațiile Moscovei și ale partidelor proruse de la Chișinău. Autoritățile moldovene vor fi acuzate că încalcă acest statut de fiecare data când vor încerca să se apropie de Uniunea Europeană, de Occident în general.

Declarațiile Mariei Zaharova din 18 mai 2022 au fost făcute în momentul în care președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, ținea un discurs în Parlamentul European în care solicita ca țării sale să-i fie acordat statutul de stat candidat pentru aderarea la UE.

După 9 mai au apărut narative noi care țin, în special, de situația economică

Observăm că unele narative, cum ar fi statutul de neutralitate, au fost vehiculate și până la data de 9 mai și sunt vehiculate și în continuare.

Au apărut însă și narative noi. Acestea țin predominant de situația economică în care a ajuns Republica Moldova după 24 februarie 2022, când Rusia a început războiul împotriva Ucrainei, de scumpirile în lanț înregistrate în ultimele luni, la produsele alimentare, la gaze și carburați, la materialele de construcție, precum și la multe alte produse și servicii. Scumpiri care, de altfel, au fost provocate în mare parte de războiul din Ucraina.

La 17 mai, agenția de știri rusă RIA Novosti publica un editorial consacrat situației economice din Republica Moldova în care încerca să demonstreze că, din cauza erorilor politice comise de actuala putere, problemele din economia țării ar fi atins cote alarmante. Erau invocate inflația anuală care în aprilie a ajuns la 27% (Banca Națională a Moldovei vorbește de 22,2%) și prețul mare la gaze, care în prezent este de aproape 1 000 USD pentru o mie de metri cubi (față de un preț mediu de 307 USD în 2021). Problemele economice ale Republicii Moldova nu vor putea fi rezolvate fără gaze ieftine și fără piața de desfacere și piața muncii a Federației Rusă, se menționează în editorial. Gazul ieftin tot din Rusia ar urma să vină. Pentru acest preț, însă, Republica Moldova ar trebui să-și aleagă corect direcția geopolitică, sugerează autorul editorialului.

Aceste narative de ordin economic sunt vehiculate și la Chișinău de către reprezentanții partidelor proruse. Se încearcă transformarea lor în motoare ale unor proteste care se doresc a fi de amploare și care ar urma să ducă în final la răsturnarea actualei puteri.

Liderul comuniștilor și fostul președinte al Republicii Moldova, Vladimir Voronin,  declara la un post TV de la Chișinău, în aprilie, că partidul său va organiza o serie de „proteste de amploare”. „Scopul nostru este mobilizarea maximă a cetățenilor care nu sunt mulțumiți de guvernare. Nu intenționez să ascund și faptul că scopul nostru e pregătirea unor proteste de amploare, care trebuie să dea jos acest regim care devine tot mai periculos. Noi, ca și în 2001, suntem gata să ne asumăm responsabilitatea pentru țară, pentru dezvoltarea Republicii Moldova în pace și neutralitate!”, spunea atunci Vladimir Voronin.

Putem observa cum și în acest context transpare narativul neutralității – una care să corespundă nu atât intereselor Republicii Moldova, cât celor ale Federației Ruse.

Problemele de integritate ale unor lideri de partid coincid cu încercările acestora de a organiza proteste antiguvernamentale

Manifestațiile comuniștilor au și început, fiind însă departe de ceea ce poate fi numit „protest de amploare”. Un grup restrâns de reprezentanți ai acestui partid, precum și ai Partidului Șor, au pichetat zilele trecute sediul Guvernului de la Chișinău, cerând demisia cabinetului de miniștri.

Deputatul comunist Oleg Reidman a declarat că situația actuală din Republica Moldova poate fi catalogată drept genocid social. „Au crescut prețurile la toate produsele, s-a micșorat numărul de locuri de muncă, oamenii continuă să plece din țară, a scăzut natalitatea – acesta e un genocid social. Noi nu trebuie să răbdăm mult acest lucru, trebuie să ne exprimăm poziția. Începem cu acțiuni mai mici și apoi vom ajunge la proteste masive. Acest Guvern trebuie să plece în demisie”, a declarat deputatul comunist.

Problemele pe care le-a invocat Oleg Reidman erau însă la fel de actuale și cu 20 de ani în urmă, când Partidul Comuniștilor deținea toată puterea în Republica Moldova.

Aceste proteste pe care opoziția prorusă încearcă să le transforme în acțiuni de amploare, pe lângă ajustarea la politica Moscovei, par să aibă la bază și interese strict personale ale unor foști sau actuali lideri de partid.

Pe 24 mai, fostul președinte al Republicii Moldova și actualul președinte de onoare al Partidului Socialiștilor, Igor Dodon, a fost reținut de procurori, fiind suspectat de comiterea mai multor infracțiuni, printre care finanțarea ilegală a partidului, „îmbogățire ilicită” și trădare de patrie.

Cu puțin timp înainte, Igor Dodon amenințase autoritățile statului cu proteste de proporții, dacă va fi reținut.  El a calificat dosare penale intentate pe numele său drept o răzbunare politică și o încercare a actualei puteri de distrage atenția cetățenilor de la problemele reale.

Totodată, pe 19 mai procurorul general interimar, Dumitru Robu, a cerut ridicarea imunității a doi fruntași ai unui alt partid prorus - Partidului Șor. Este vorba de liderul acestui partid Ilan Șor, care este principalul suspect în dosarul cu privire la furtul miliardului, și de Marina Tauber, vicepreședintele partidului. Ilan Șor a fost condamnat anterior de prima instanță la 7,5 ani de închisoare pentru implicarea în furtul a 1,5 miliarde de dolari de la trei bănci din Republica Moldova, în 2014.

Așadar, putem observa cum liderii politici pro-ruși cu probleme penale au îmbrățișat neutralitatea și vor să organizeze, în numele acesteia, proteste anti-guvernamentale. Evident că toate acele proteste sunt, potrivit acelorași lideri, făcute pentru țară și popor, nu pentru ca ei să se poată sustrage rigorilor legii. Iar esențial pentru Republica Moldova, în viziunea lor, este să mențină neutralitatea în termenii actuali. O neutralitate pe care Rusia pare să o interpreteze după bunul ei plac, făcând abstracție de faptul că ea este prima care o și încalcă prin faptul că refuză să-și retragă trupele și munițiile din regiunea transnistreană a Republicii Moldova.

Citește pe Veridica: Cum a devenit 9 mai o zi a solidarizării cu Ucraina, dintr-o sărbătoare a puterii Rusiei și URSS

Citește pe Veridica: FOTOREPORTAJ: Cum s-a văzut parada de 9 mai de la Chișinău: între nostalgii sovietice și gloria ștearsă a defunctei URSS

Citește pe Veridica: Ziua Victoriei și Imperiul Sovietic: ce (mai) înseamnă 9 mai în fosta URSS și în statele ex-comuniste

Tags: Rusia , Igor Dodon , Război în Ucraina
Turneul Stradivarius 2022
Propaganda de Razboi - Razboi in UCRAINA
Alte articole
Populism la Egee: de ce în Turcia continuă criza, iar Grecia a mers mai departe

Populism la Egee: de ce în Turcia continuă criza, iar Grecia a mers mai departe

Atât Grecia cât și Turcia au fost marcate în ultimii ani de crize gestionate de politicieni populiști. În timp ce Atena pare să fi depășit momentul cu ajutorul UE – care a și blocat derapaje periculoase – Ankara continuă să se afunde în criză și să se îndepărteze de Bruxelles.

Cimitirul imperiilor înghite Statele Unite și NATO

Cimitirul imperiilor înghite Statele Unite și NATO

Americanii se vor retrage din Afghanistan la aproape 20 de ani de când au intervenit în acea țară. Președintele Joe Biden a decis ca retragerea să se încheie până pe 11 septembrie, cu patru luni mai târziu decât data care fusese stabilită de administrația Trump. Talibanii percep plecarea americanilor drept o victorie. Rămâne de văzut dacă li se va părea suficientă sau dacă vor încerca să obțină totul și vor continua războiul contra guvernului de la Kabul.

Semne rele dinspre Orient

Semne rele dinspre Orient

Evenimente în Irak, Liban și două țări europene au arătat, săptămâna aceasta, că încă trebuie să fim atenți la Orientul Mijlociu.

Corneliu Rusnac

26 May 2022

Actualizat la: 24 Jun 2022 17:11:13
Corneliu Rusnac

Urmareste-ne si pe Google News

Timp de citire: 9 min
Restructurarea intelligence-ul moldovenesc: o provocare dificilă în vreme de război
Restructurarea intelligence-ul moldovenesc: o provocare dificilă în vreme de război

Numirea pe 2 iunie a unui nou șef al Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova (SIS) – Alexandru Musteață – este un adevărat test pentru guvernarea de la Chișinău, care poate arăta dacă își dorește cu adevărat să facă reformă și pe zona domeniului de apărare și securitate națională.

Mădălin Necșuțu
Mădălin Necșuțu
08 Jun 2022
Le este rușilor frică de Volodimir Zelenski?
Le este rușilor frică de Volodimir Zelenski?

În lunile care au trecut de la declanșarea masivului atac rus asupra Ucrainei, Volodimir Zelenski s-a dovedit a fi un lider remarcabil. Nu a fugit, nu a trădat oamenii care l-au ales, nu a acceptat înțelegeri pe sub masă și nu a tranzacționat suveranitatea țării. Rușii au încercat să ajungă la el din primele ore ale invaziei. Să se teamă Moscova de președintele Zelenski, sau de ideile pe care și le-a asumat încă dinainte ca războiul să izbucnească?

Angela Grămadă
Angela Grămadă
03 Jun 2022
Radiografia personajului Igor Dodon: între corupție și trădare
Radiografia personajului Igor Dodon: între corupție și trădare

Igor Dodon este indubitabil produsul clasei politice ariviste din Republica Moldova. Crescut de fostul președinte comunist Vladimir Voronin și oligarhul fugar Vladimir Plahotniuc, Dodon a fost catalogat drept prototipul dualității politicianului moldovean pus pe căpătuială și capabil de orice tip de trădare politică internă sau externă. Reținut pentru corupție și trădare de țară, Dodon se plânge acum că este persecutat politic.

Mădălin Necșuțu
Mădălin Necșuțu
02 Jun 2022
„Noul normal”: Pandemia și războiul
„Noul normal”: Pandemia și războiul

Războiul din Ucraina este doar cel mai recent conflict al unui început de secol care s-a dovedit a fi turbulent din Orientul Mijlociu și Africa până în Caucaz, Asia Centrală și Extremul Orient. A izbucnit când omenirea credea că a ieșit dintr-o pandemie – cea de coronavirus – și se poartă în timp ce unii se tem că următoarea pandemie a sosit deja. Să fie oare războaiele și pandemiile „noul normal” al omenirii?

Ionuț Iamandi
Ionuț Iamandi
31 May 2022