Facebook Twitter Instagram Youtube LinkedIn Telegram

Editoriale

De ce garanțiile de securitate solicitate de Kiev nu au cum să creeze „un nou NATO”

Ministrul de Externe al Ucrainei Dmytro Kuleba și secretarul general al NATO Jens Stoltenberg susțin o conferință de presă la începutul reuniunii miniștrilor de externe ai NATO la sediul NATO din Bruxelles, Belgia, 7 aprilie 2022.
©EPA-EFE/STEPHANIE LECOCQ  |   Ministrul de Externe al Ucrainei Dmytro Kuleba și secretarul general al NATO Jens Stoltenberg susțin o conferință de presă la începutul reuniunii miniștrilor de externe ai NATO la sediul NATO din Bruxelles, Belgia, 7 aprilie 2022.
Cursuri gratuite

La 29 martie, în timpul primei runde de negocieri dintre delegațiile Ucrainei și Federației Ruse, Kievul a propus să fie semnat un acord internațional privind un nou sistem de garanții de securitate. Potrivit unui reprezentant al Ucrainei la negocieri, Oleksandr Cialyi, structura de garanții de securitate pentru Ucraina va fi una nouă, în afara NATO și în acest caz Kievul ar putea să revină la statutul de neutralitate, fără să mai aibă vreodată pretenția să adere la Alianța Nord Atlantică și fără să se pună problema să caute să devină putere nucleară. Un alt reprezentant al Ucrainei, David Arahamia, a declarat că își dorește să-i vadă în calitate de garanți pe membrii Consiliului de Securitate ONU (Rusia, SUA, Marea Britanie, China, Franța), dar și pe Turcia, Germania, Canada, Italia, Polonia și Israel. Arahamia a explicat că „Ucraina vrea să creeze un NATO propriu”. Administrația Prezidențială, Guvernul și Parlamentul au încercat să prezinte societății ucrainene un sistem de garanții de securitate pentru Kiev, care va aduce mult dorita pace, fără să menționeze că  aceste „garanții” nu pot crea în mod automat o alianță defensivă.

În acest context, apar mai multe întrebări referitoare la inițiativa diplomatică ucraineană. Este oare realizabilă? De ce pacea din Ucraina trebuie să fie atinsă prin niște mecanisme diplomatice și militare foarte sofisticate? Cum poate fi Rusia un garant al securității ucrainene în timp ce atacă Ucraina, distruge infrastructura civilă și comite crime de război?

O variantă modernizată a ineficientului Memorandum de la Budapesta, cu Rusia ca garant al securității Ucrainei

Oricât de mult s-ar strădui politicienii ucraineni să prezinte negocierile cu Rusia ca un succes al diplomației de la Kiev, Administrația Prezidențială a fost criticată de diverși analiști politici, jurnaliști și cetățeni simpli pentru că Rusia, cea care a invadat Ucraina la 24 februarie, este văzută în mod paradoxal ca un „garant al securității”. Utilizatorii rețelelor de socializare și-au adus aminte de Memorandumul de la Budapesta din 1994, care i-a oferit Kievului garanții de securitate, dar nu prevedea sancțiuni sau consecințe juridice pentru cei care i-ar fi amenințat securitatea. Și presa internațională a observat că Ucraina pare să propună o variantă modernizată și extinsă a Memorandului, propunere despre care nimeni nu crede că acest pas ar fi suficient pentru soluționarea crizei ucrainene.

Memorandumul a fost gândit după ce, ca urmare a destrămării Uniunii Sovietice, Ucraina a moștenit o parte importantă din arsenalul nuclear al acesteia; practic, era a treia putere nucleară din lume, cu un arsenal mai mare decât cele ale Regatului Unit, Franței și Chinei la un loc. Prin acest tratat, Ucraina a renunțat la armele nucleare sovietice de pe teritoriul său și a acceptat ca acestea să fie transferate către Federația Rusă. În schimb, Statele Unite, Marea Britanie și Rusia – care nu a ratificat tratatul după ce l-a semnat – s-au obligat să-i garanteze Ucrainei securitatea și integritatea teritorială. Chiar unul dintre garanți, Federația Rusă, s-a dovedit a fi cea mai mare amenințare la adresa securității și integrității teritoriale a Ucrainei, stat pe care l-a atacat începând cu 2014.  

Politologul ucrainean Volodimir Fesenko crede că propunerea Ucrainei privind garanții este, mai degrabă, un joc diplomatic. El consideră că statutul de neutralitate al Ucrainei ar putea determina înghețarea războiului, dar nu asta nu ar însemna că ostilitățile n-ar izbucni din nou, după o perioadă de timp.  „Trebuie să înțelegem că Rusia ca garant este inclusă în acord ca o parte a conflictului. Ea oricum trebuie să semneze documentul, iar includerea Rusiei în lista garanților are ca scop să sporească responsabilitatea juridică a Rusiei.”, susține Volodimir Fesenko, care concluzionează că în pofida acestor jocuri diplomatice, unicul garant al securității Ucrainei sunt Forțele Armate.

Statele occidentale nu se grăbesc să accepte propunerea Ucrainei

Statele lumii nu prea se grăbesc să devină garanți ai securității Ucrainei în vreme de război. Kievul și-ar dori o implicare cât mai mare a statelor occidentale, dar prima reacție a venit tot de la Rusia, al cărei ministru de externe, Serghei Lavrov, a declarat că și Belarusul ar trebui să ofere garanții de securitate pentru Ucraina în viitor, odată ce Kievul își va afirma statutul neutru.

Până în momentul de față au existat semnale mai degrabă timide privind disponibilitatea de a participa la un astfel de format din partea Turciei, Italiei și Germaniei, însă aceste semnale nu au fost urmate de angajamente clare. Dacă la sfârșitul lunii martie ministrul ucrainean de externe, Dmytro Kuleba, părea entuziasmat de ideea de a găsi o soluție pentru o pace durabilă în Ucraina,  atunci la două săptămâni el constata că statele pe care Kievul le vede garanți ai securității încă nu și-au expus punctul de vedere. Kuleba a declarat că a avut o întâlnire la nivelul miniștrilor de externe NATO, însă nu a discutat cu colegii despre garanțiile de securitate, ci a abordat subiectul separat, în format bilateral. Așadar, șansele de a crea „un nou NATO” pentru Kiev nu sunt prea mari.

Poziția reticentă și prudentă a statelor din Occident față de propunerea Ucrainei nu este greu de înțeles. Garanții doriți de Ucraina pentru securitatea proprie, viitorii participanți la un nou „NATO ucrainean”, sunt membri ai Alianţei Nord-Atlantice. Unii analiști din Ucraina scriu că implicarea statelor NATO într-un astfel de acord cu consecințe juridice directe ar putea determina reacții la nivelul NATO prin activarea art. 5 al acordului: „Vrând să garanteze securitatea Ucrainei, orice stat membru NATO riscă să atragă în viitor toate statele într-un conflict global”. Totuși, trebuie să menționăm că potrivit articolului 5 al Tratatului de la Washington, un atac împotriva unui membru este considerat un atac împotriva tuturor. Cu alte cuvinte dacă un stat membru NATO se implică într-un conflict nu este automat atras întregul sistem de apărare colectivă.

Negocierile cu Rusia –  o perdea de fum  

Ministrul britanic de externe, Liz Truss, a avertizat că discuţiile de pace între Ucraina şi Rusia ar putea servi Kremlinului drept o perdea de fum pentru regruparea trupelor în vederea continuării ofensivei. „Dacă o ţară este serioasă cu privire la negocieri, ea nu bombardează fără discernământ civili în ziua aceea”, a declarat Liz Truss.

O sursă guvernamentală de rang înalt a dezvăluit pentru The Times că există îngrijorări că aliații vor o pace rapidă, adăugând că ar trebui să se ajungă la un acord doar atunci când Ucraina se află în cea mai puternică poziție.

Reticența statelor din Occident față de inițiativa diplomatică a Ucrainei se explică prin dorința de a nu fi atrase într-un conflict regional. De asemenea, există o mare neîncredere în tot ce semnează și se obligă să facă Rusia. Este o politică de așteptare și de asigurare prin suport direct și indirect a „celei mai puternice poziții a Ucrainei”.

Temerile Occidentului privind lipsa unei dorințe reale a Rusiei de a obține pacea în Ucraina prin negocieri sunt în mare parte întemeiate, având în vedere comportamentul forțelor Moscovei, care au lansat atacuri chiar în timpul negocierilor, au bombardat numeroase obiective civile în localitățile ucrainene și au comis crime de război. Chiar și acum, Rusia pregătește o amplă ofensivă în estul Ucrainei.

Resursele limitate pe care le are forțează Ucraina să negocieze

Kievul este forțat să încerce să negocieze pacea, chiar dacă armata sa a obținut succese remarcabile în teren. Rusia încă deține o armata considerabilă, atât din punct de vedere al efectivelor cât și în ceea ce privește echipamentele. Pe de altă parte, cu tot sprijinul occidental de care beneficiază, Ucraina are resurse mai mici și mai greu de înlocuit și, în plus, apar tot mai multe probleme economice, o serie de fabrici și uzine au fost distruse, iar populația este tot mai obosită de acest război. Dacă pentru Rusia negocierile ar putea fi „o pierdea de fum”, după care vor urma alte ofensive, pentru Ucraina ele reprezintă o metodă reală de înghețare a conflictului.  

De fapt, atât Rusia, cât și Kievul vor să mai câștige timp: Rusia pentru a se regrupa, pentru a inventa noi mecanisme de ocolire a sancțiunilor occidentale și noi narațiuni de convingere a opiniei publice că „operațiunea specială” este una de succes, iar Ucraina pentru a găsi garanții de securitate, pentru a implica cât mai multe state din Occident în rezolvarea crizei ucrainene și pentru a se pregăti de noi ofensive din partea Moscovei. 

Așadar, Administrația Prezidențială are de rezolvat o dilemă deloc simplă: trebuie cumva „vândut” populației formatul garanțiilor de securitate ca o nouă alianță defensivă în schimbul statutului de neutralitate; este nevoie de o înghețare a conflictului pentru a reface resursele interne; trebuie făcute anumite cedări în timpul negocierilor în timp ce populația așteaptă o victorie sigură asupra Rusiei și recuperarea tuturor teritoriilor pierdute.

Tags: Ucraina , Rusia , Criza din Ucraina , Război în Ucraina
Propaganda de Razboi - Razboi in UCRAINA
Alte articole
Haosul de la granițele Poloniei

Haosul de la granițele Poloniei

De o lună deja, are loc tragedia celor 32 de cetățeni afgani care au rămas blocați în zona neutră la granița polono-belarusă din cauza șicanelor politice dintre Aleksandr Lukașenko și Jaroslaw Kaczynski. La granița letono-lituaniană situația e similară. Dintre toate țările, guvernul Poloniei pare să nu facă deloc față situației. De ce?

Va profita Republica Moldova de șansa istorică oferită de puterea deplină deținută de pro-europeni la Chișinău?

Va profita Republica Moldova de șansa istorică oferită de puterea deplină deținută de pro-europeni la Chișinău?

Republica Moldova se află în fața unei șanse istorice, după ce pro- reprezentați de Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) și-au asigurat Parlamentul, Guvernul și Președinția. Perioada de tranziție post-sovietică poate fi încheiată, iar parcursul pro-european, despre care într-o formă sau alta, se vorbește de trei decenii la Chișinău, poate deveni ireversibil.

Cernobîl (1986), Covid-19 (2020): Un nou atac de panică la nivel global. In mod intenționat, dezinformarea și teoriile conspirației amplifică teama

Cernobîl (1986), Covid-19 (2020): Un nou atac de panică la nivel global. In mod intenționat, dezinformarea și teoriile conspirației amplifică teama

Dacă în cazul dezastrului de la Cernobîl tăcerea a fost urmată de dezinformări și teorii ale conspirației, acum, infodemia – abundența de informații false și fake – îi face pe oameni să nu mai aibă încredere în presă și autorități.

Marin Gherman

14 Apr 2022

Actualizat la: 14 Apr 2022 09:54:47
Marin Gherman

Urmareste-ne si pe Google News

Timp de citire: 7 min
  • Oricât de mult s-ar strădui politicienii ucraineni să prezinte negocierile cu Rusia ca un succes al diplomației de la Kiev, Administrația Prezidențială a fost criticată de diverși analiști politici, jurnaliști și cetățeni simpli pentru că Rusia, cea care a invadat Ucraina la 24 februarie, este văzută în mod paradoxal ca un „garant al securității”. Utilizatorii rețelelor de socializare și-au adus aminte de Memorandumul de la Budapesta din 1994, care i-a oferit Kievului garanții de securitate, dar nu prevedea sancțiuni sau consecințe juridice pentru cei care i-ar fi amenințat securitatea. Și presa internațională a observat că Ucraina pare să propună o variantă modernizată și extinsă a Memorandului, propunere despre care nimeni nu crede că acest pas ar fi suficient pentru soluționarea crizei ucrainene.
  • Poziția reticentă și prudentă a statelor din Occident față de propunerea Ucrainei nu este greu de înțeles. Garanții doriți de Ucraina pentru securitatea proprie, viitorii participanți la un nou „NATO ucrainean”, sunt membri ai Alianţei Nord-Atlantice. Unii analiști din Ucraina scriu că implicarea statelor NATO într-un astfel de acord cu consecințe juridice directe ar putea determina reacții la nivelul NATO prin activarea art. 5 al acordului: „Vrând să garanteze securitatea Ucrainei, orice stat membru NATO riscă să atragă în viitor toate statele într-un conflict global”. Totuși, trebuie să menționăm că potrivit articolului 5 al Tratatului de la Washington, un atac împotriva unui membru este considerat un atac împotriva tuturor. Cu alte cuvinte dacă un stat membru NATO se implică într-un conflict nu este automat atras întregul sistem de apărare colectivă.
  • Temerile Occidentului privind lipsa unei dorințe reale a Rusiei de a obține pacea în Ucraina prin negocieri sunt în mare parte întemeiate, având în vedere comportamentul forțelor Moscovei, care au lansat atacuri chiar în timpul negocierilor, au bombardat numeroase obiective civile în localitățile ucrainene și au comis crime de război. Chiar și acum, Rusia pregătește o amplă ofensivă în estul Ucrainei.
Cum încearcă partidele din România să câștige alegători în Republica Moldova. Asocieri cu personaje controversate, filiale cu o mână de membri și parteneriate cu partide locale
Cum încearcă partidele din România să câștige alegători în Republica Moldova. Asocieri cu personaje controversate, filiale cu o mână de membri și parteneriate cu partide locale

Partidele politice din România nu au reușit să-și contureze bine un program sau o strategie pentru a face politică și în Republica Moldova, dar sunt interesate de voturile de acolo, în condițiile în care se estimează că un milion de cetățeni moldoveni sunt și cetățeni români în acte, ceea ce reprezintă un bazin electoral semnificativ. Patru partide parlamentare de la București se bat, în prezent, pentru voturile basarabenilor: PSD, PNL, USR și AUR. Veridica a vrut să afle cum se poziționează aceste partide înaintea alegerilor locale din 2023 din Republica Moldova, dar mai ales în perspectiva alegerilor parlamentare și prezidențiale din 2024 din România.

Mădălin Necșuțu
Mădălin Necșuțu
29 Nov 2022
Campionatul mondial de politică din Qatar
Campionatul mondial de politică din Qatar

Campionatul Mondial din Qatar a fost marcat de controverse încă de când micul emirat din Golf a fost desemnat gazdă a turneului deși erau dubii legate de modul în care țara respectă drepturile omului. Multe dintre problemele legate de Campionat nu au, aparent, vreo legătură cu sportul, însă marile competiții internaționale nu sunt doar chestiuni sportive: întotdeauna e vorba și de politică.

Veridica
Veridica
26 Nov 2022
Mizele unei operațiuni turcești în Siria: ce are de câștigat Erdoğan și ce-ar putea obține Putin
Mizele unei operațiuni turcești în Siria: ce are de câștigat Erdoğan și ce-ar putea obține Putin

Turcia a bombardat poziții ale kurzilor din Irak și Siria, ca răspuns la atentatul cu bombă de la Istanbul, și avertizează că acesta e doar începutul. O operațiune mai mare în Siria ar ajuta regimul Erdoğan să abată atenția de la problemele economice interne; în plus, ar putea fi și un prim pas spre rezolvarea problemei refugiaților. Rusia, care e prezentă în Siria, ar putea închide ochii la mișcările Ankarei pentru că e interesată să își exporte gazele prin conductele care tranzitează Turcia.

Dragoș Mateescu
Dragoș Mateescu
23 Nov 2022
Va pune războiul din Ucraina capăt regimului Putin? Cine ar putea să îi ia locul liderului de la Kremlin
Va pune războiul din Ucraina capăt regimului Putin? Cine ar putea să îi ia locul liderului de la Kremlin

Războiul din Ucraina nu merge bine pentru Rusia și pentru regimul lui Vladimir Putin, care și-a aruncat țara în această aventură. Deși Putin i-a obligat pe toți oamenii săi să spună în februarie 2022 că Ucraina trebuie să fie distrusă, decizia finală i-a aparținut și va răspunde pentru ea, singur sau alături de alții. Iar asta îi face pe mulți analiști occidentali și ruși să se întrebe dacă „domnia” lui Putin se apropie de sfârșit și cine ar putea să îi fie succesor.

Angela Grămadă
Angela Grămadă
22 Nov 2022