Facebook Twitter Instagram Youtube LinkedIn Telegram

Editoriale

Chișinău-București: un succes al diplomației în vreme de război

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, și președintele francez Emmanuel Macron, Chișinău, Moldova, 15 iunie 2022.
©EPA-EFE/YOAN VALAT / POOL  |   Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, și președintele francez Emmanuel Macron, Chișinău, Moldova, 15 iunie 2022.

Republica Moldova a reușit ca în numai trei luni și jumătate, din 3 martie până în 23 iunie, să migreze de la statutul de țară care depunea oficial cererea de aderare la UE, la obținerea statutului de țară candidată. Prin comparație, statele din Balcanii de Vest au primit din partea Bruxellesului o perspectivă europeană clară după 19 ani de la summitul UE de la Salonic din 2003.

Platforma internațională a donatorilor

Cel mai recent episod în acest sens s-a consumat chiar la finele săptămânii trecute, în 15 iulie, la București, la cea de-a doua Conferință ministerială a Platformei de Sprijin pentru Republica Moldova.

Șefii diplomațiilor română, germană și franceză au contribuit din nou la strângerea a nu mai puțin de 615 milioane de euro. Circa două treimi din această sumă va veni la Chișinău sub formă de granturi, mai precis fonduri nerambursabile în valoare de 432 de milioane de euro, restul fiind împrumuturi cu rate ale dobânzii avantajoase pentru Chișinău.

„Conferința de la București are loc la trei săptămâni de la momentul la care reuniunea Consiliului European, de la finalul lui iunie, a decis statutul de candidat la aderare pentru Republica Moldova. Este o decizie istorică, ce lansează în mod efectiv procesul de integrare europeană a Republicii Moldova, iar această Platformă de Sprijin devine un instrument eficient, concret pentru realizarea reformelor necesare in acest sens”, a declarat șeful diplomației române, Bogdan Aurescu.

Republica Moldova are nevoie de sprijin financiar pentru reformele pe care și le propune, dar și pentru a scăpa de dependența energetică totală față de Rusia. În condițiile în care Gazpromul poate sista oricând livrarea de gaze către Republica Moldova, în condițiile neîndeplinirii termenilor înțelegerii mutuale privind auditarea datoriilor Moldovagaz către Gazprom, constituirea de rezerve strategice este vitală.

Vitale sunt și proiectele de infrastructură - în primul rând podurile ce urmează a fi construite peste Prut, dar și refacerea infrastructurii educaționale din Republica Moldova.

Evenimentul consumat recent la București se circumscrie eforturilor din 5 aprilie de la Berlin, atunci când Republicii Moldova i s-au promis 695 de milioane de euro sub formă de granturi și împrumuturi din partea donatorilor.

De la cerere la statut: ruta Kiev-Chișinău-Bruxelles

Cererea de aderare la UE depusă pe 3 martie de autoritățile de la Chișinău este începutul unui proces complex. Inițial. Kievul nu a văzut cu ochi buni acest demers, acuzând direct sau voalat Chișinăul de urcare frauduloasă în „trenul de mare viteză al Ucrainei înspre UE”.

Lobby-ul României a contat în economia acestui proces subliniind că acest pas este unul corect și că trebuie făcut acum și de Republica Moldova, nu numai de Ucraina, stat care se află în război cu Rusia la granițele UE și NATO.

A urmat apoi completarea chestionarelor cerute de Comisia Europeană pentru a aviza tehnic Republica Moldova în vederea obținerii statutului de țară candidată pentru aderarea la UE. În circa o lună de zile, două chestionare cu peste 3.000 de întrebări au fost completate de autoritățile de la Chișinău, inclusiv cu sprijinul României.

Diplomații de la Chișinău și București au depus un efort conjugat pentru a convinge statele europene, în ciuda reticențelor Olandei, Austriei sau Danemarcei.

În 23 iunie, Consiliul European a decis, în baza avizului pozitiv al Comisiei Europene, să acorde statutul de țări candidate pentru aderarea la UE Ucrainei și Republicii Moldova.

Cele mai importante reforme la care Republica Moldova s-a angajat țin de sfera justiției. Este nevoie nu de o reformă „potemkiană”, de suprafață, ci de una reală, profundă. Este nevoie de instituții puternice și independente, de eliberarea magistraților de sub controlul politicului.

Și aici România poate ajuta. Viitorii magistrați din Republica Moldova ar putea fi pregătiți  pentru a-i înlocui pe cei care nu vor trece examenul de integritate inițiat prin procedura de evaluare extraordinară denumită „vetting”. Acest lucru presupune crearea unui filtru de integritate prin care să treacă toți cei aproape 2.000 de magistrați – judecători și procurori – din Republica Moldova.

Nu în ultimul rând, Bucureștiul a insistat ca Republica Moldova să fie inclusă în declarația finală a summitului NATO de la Madrid ce s-a desfășurat la finalul lunii trecute. NATO se angajează să ajute Republica Moldova cu „sprijin politic și practic” în vederea fortificării rezilienței militare care garantează și independența politică.

Bucureștiul trebuie să sprijine Chișinăul în această perioadă, pentru consolidarea democrației din Republica Moldova și a securității la granițele UE și NATO, până ce acest stat se va alătura, în următorii ani, într-un scenariu optimist, țărilor membre ale Uniunii Europene.

 

Tags: Republica Moldova , Rusia , UE , România
Propaganda de Razboi - Razboi in UCRAINA
Alte articole
Rusia și oamenii săi de la Chișinău vorbesc obsesiv de neutralitatea Moldovei, dar o încalcă de 30 de ani

Rusia și oamenii săi de la Chișinău vorbesc obsesiv de neutralitatea Moldovei, dar o încalcă de 30 de ani

Neutralitatea Republicii Moldova este una din temele predilecte ale propagandei ruse și pro-ruse. E adusă în discuție când se pune problema adoptării unor măsuri care nu convin Moscovei, dar se ignoră faptul că, prin prezența forțelor sale în Moldova, Rusia e singura care îi încalcă neutralitatea. Alte narațiuni sunt schimbate în funcție de necesități; cele privind neutralitatea rămân însă o constantă.

Dosarul iranian: poker nuclear cu mize regionale

Dosarul iranian: poker nuclear cu mize regionale

De ce le-ar păsa, până la urmă, plătitorilor de taxe americani de neliniștile arabilor din Golf, suferințele civililor din Irak, Siria și Yemen sau chiar și de îngrijorările israelienilor?

Germania, spre o nouă eră!

Germania, spre o nouă eră!

Pe 26 septembrie 2021 germanii merg la vot. O alegere extrem de dificilă după 16 ani cu Angela Merkel la cârma țării. O alegere de care depinde nu numai viitorul Germaniei, dar și cel al UE. Urma lăsată de Mutti, cum o alintă germanii pe Angela Merkel, nu va face ușoară misiunea viitorului cancelar. Cele aproape două decenii nu au fost deloc ușoare, dar prima femeie cancelar a Germaniei a reușit să se mențină la putere și, ceea ce este cel mai important, să își impună punctul de vedere pe plan intern și international.

Mădălin Necșuțu

20 Jul 2022

Actualizat la: 23 Jul 2022 11:04:15
Mădălin Necșuțu

Urmareste-ne si pe Google News

Timp de citire: 3 min
Lumea rusă, sau zonele limitrofe ale secolului 21
Lumea rusă, sau zonele limitrofe ale secolului 21

Revocarea de către Lituania a licenței postului rus de televiziune Rain TV, aduce în atenție o problemă mai veche cu privire la opoziția liberală Rusie: este aceasta dispusă să abandoneze imperialismul autocrațiilor? Jurnalistul lituanian Nikodem Szczygłowski scrie că, de la reformiști din perioada țaristă la contestatari ai sistemului sovietic ca Mihail Bulgakov la opozanți ai lui Putin ca Alexei Navalnîi, susținerea pentru imperiu – descris, eufemistic, ca „lumea rusă” – pare să rămână aceeași.

Confronting Memories
Confronting Memories
24 Jan 2023
Capturarea oligarhilor-fugari, un test pentru justiția Republicii Moldova. Chișinăul contează pe Occident, oligarhii se bazează pe sprijinul sistemului pe care l-au patronat
Capturarea oligarhilor-fugari, un test pentru justiția Republicii Moldova. Chișinăul contează pe Occident, oligarhii se bazează pe sprijinul sistemului pe care l-au patronat

Pro-europenii de la Chișinău au venit la putere cu promisiunea că vor reforma justiția și îi vor aduce în fața legii pe oligarhii care au devalizat țara iar acum se ascund în străinătate. Vladimir Plahotniuc, Ilan Șor și fugarii din „grupul de la Londra” par însă să beneficieze în continuare de sprijinul sistemului din care au făcut parte și sprijină eforturile de îndepărtare de la putere a pro-europenilor. Pe de altă parte, autoritățile contează pe partenerii occidentali, care par să fi înțeles că oligarhii vor să împingă Republica Moldova către Rusia.

Mădălin Necșuțu
Mădălin Necșuțu
19 Jan 2023
Comunitatea Statelor Independente, un proiect rusesc condamnat la dispariție
Comunitatea Statelor Independente, un proiect rusesc condamnat la dispariție

În perioada 26 – 27 decembrie 2022 în orașul Sankt-Peterburg s-a desfășurat Summit-ul informal al liderilor statelor CSI. Reuniunea ar fi trebuit să arate că aceasta organizație dominată de Rusia, care încearcă de ani de zile să o prezinte ca o alternativă la mai atractivele UE și NATO, este relevantă și viabilă, că Moscova se bucură de sprijinul partenerilor săi ex-sovietici chiar și în condițiile războiului din Ucraina. Discursurile despre cooperare nu pot masca însă realitatea: CSI e o organizație depășită, în criză, care nu are perspective serioase pe termen lung.

Angela Grămadă
Angela Grămadă
11 Jan 2023
„Nepoțelul a început să se bâlbâie și să facă în pat, de frică”. Războiul încă îi urmărește pe refugiații ucraineni din Moldova
„Nepoțelul a început să se bâlbâie și să facă în pat, de frică”. Războiul încă îi urmărește pe refugiații ucraineni din Moldova

Războiul încă îi urmărește pe refugiați, deși unii au părăsit Ucraina de luni de zile. Își amintesc de bombardamentele rușilor. Vorbesc cu rudele rămase dincolo, care le spun ce se întâmplă. Se gândesc tot timpul la întoarcerea acasă. Câteva zeci de mii din milioanele de refugiați de război ucraineni s-au oprit în Republica Moldova. Mariana Vasilache i-a întâlnit pe unii dintre ei chiar la școala la care a studiat în copilărie, care acum le-a devenit casă.

Mariana Vasilache
Mariana Vasilache
29 Dec 2022