Donează
„Scrisoarea către America” a fost publicată la un an de la atentatele teroriste din 11 septembrie 2001, care rămân, până astăzi, de departe cele mai sângeroase din istorie. Documentul era disponibil online de ani de zile, dar s-a viralizat recent prin intermediul TikTokului, o rețea de socializare marcată de controverse – inclusiv din cauza conținutului său – și aflată în atenția unor guverne, sau chiar restricționată de unele dintre ele, pe fondul preocupărilor că ar putea fi folosită de guvernul de la Beijing pentru a promova anumite mesaje sau pentru a spiona.
Unii dintre cei care au comentat scrisoarea lui Bin Laden au spus că documentul i-a făcut să înțeleagă de ce Statele Unite ar fi responsabile pentru ceea ce se întâmplă în Orientul Mijlociu și ce anume îi înfurie pe musulmani. Opinii de acest gen denotă însă fie o lectură superficială a scrisorii și o incapacitate de a înțelege exact ceea ce a transmis Bin Laden, fie, mai rău, rea voință. În realitate este vorba de un discurs vitriolic prin care se reiau, pentru un public occidental, argumente care fuseseră folosite și în mesaje menite să îi mobilizeze pe musulmani. Este totodată un denunț al societăților occidentale și o amenințare cu moartea adresată tuturor occidentalilor. Mulți comentatori, dar și utilizatori ai TikTokului, au observat absurdul situației, cu tineri americani care îl validează pe cel care nu doar că a spus că „decizia de a-i ucide pe americani şi aliaţii lor – civili sau militari – este o obligaţie individuală pentru orice musulman care o poate face în orice ţară in care este posibil”, dar și-a și pus în practică vorbele. Dincolo de absurdul situației, există însă și o ironie aici: mulți dintre cei care au distribuit „scrisoarea către America” ar fi ei înșiși vizați de brutalitatea jihadiștilor. Iar acest lucru rezultă atât din alte mesaje ale lui Bin Laden, cât și din textul scrisorii.
Bin Laden voia un jihad global împotriva occidentalilor, civili și militari
Viziunea lui Bin Laden cu privire la războiul sfânt, jihad, și motivele pentru care l-a declanșat era cunoscută încă dinainte de 11 septembrie. Pe scurt, teroristul vedea lumea musulmană ca fiind sub asaltul și ocupația Occidentului și credea într-un jihad generalizat împotriva acestuia, țintele sale fiind atât militari cât și civili. „Asaltul” occidental la care se referea era militar, politic, economic și cultural – muzica, filmele, vestimentația occidentală fiind considerate haram, păcat. „Ocupația”, în ochii lui Bin Laden, nu se manifesta doar direct, prin prezență militară, ci și prin susținerea unor regimuri „ne-islamice” în țări musulmane sau prin existența unor instituții importate din Occident ori a unor sisteme juridice moderne, care nu erau derivate doar din jurisprudența islamică, șaria. „Ocupația” occidentală afecta, potrivit lui Bin Laden, și cele mai sfinte locuri ale Islamului, Mecca, Medina și Ierusalimul, mai precis moscheea Al Aqsa. În primul caz, Osama Bin Laden se referea la prezența militară americană în Arabia Saudită după ce Saddam Hussein a invadat Kuwaitul; practic, Statele Unite trimiseseră trupe pentru a proteja Arabia Saudită și a elibera Kuwaitului de forțele lui Saddam Hussein, al cărui regim era, ideologic, un adversar al extremismului musulman promovat de islamiști. Niciun militar american nu a ajuns la Mecca și Medina, dar Osama Bin Laden considera că simpla lor prezență pe teritoriul Arabiei Saudite drept un păcat, întrucât profetul Muhammad ar fi zis că nu trebuie să fie două religii în Arabia, iar cel de-al doilea calif bine-ghidat, Omar, i-a alungat de acolo pe cei de altă religie. În ceea ce privește moscheea Al-Aqsa (și, alături de aceasta, întreg teritoriul Palestinei), lupta pentru „eliberarea” acestora îi mobiliza pe islamiști de zeci de ani, încă din timpul vieții fondatorului Fraților Musulmani, Hassan al-Banna. În plus, mentorul lui Osama Bin Laden și, totodată, ideologul jihadului global, Abdullah Azzam, fusese palestinian.
Există trei documente relevante din acest punct de vedere, două publicate înainte de 2001, cel de-al treilea apărut la câteva luni după atacurile teroriste. Mai întâi, în 1996, Bin Laden a lansat un apel la jihad în care a amintit și de cauza palestiniană și s-a referit la arestarea fondatorului Hamas, Ahmed Yassin, și la asasinarea lui Abdullah Azzam de către „alianța dintre cruciați și sioniști” (nu se știe clar cine l-a ucis pe Azzam, dar s-a vorbit insistent că însuși Bin Laden a fost în spatele asasinatului, pentru a-i prelua organizația și a o transforma în Al-Qaida). În documentul din 1996 încă se făcea deosebirea între civili și militari, dar apare deja o trimitere la disponibilitatea jihadiștilor de a muri în atacuri sinucigașe: „aceşti tineri iubesc moartea aşa cum voi iubiţi viaţa”.
În 1998, Bin Laden a publicat o opinie religioasă, fatwa, în care renunță la distincția dintre civili și militari și spune că uciderea occidentalilor, civili și militari, indiferent unde s-ar găsi, este o obligație religioasă pentru toți musulmanii.
Cel de-al treilea document important a fost publicat după atacurile de la 11 septembrie. Acestea au fost denunțate ca neislamice inclusiv de lideri ai unor grupări extremiste (de pildă Ahmed Yassin) care au atras atenția că uciderea civililor este interzisă în Islam. Bin Laden le-a răspuns în aprilie 2002 printr-un lung document în care a explicat motivele atacurilor – aceleași ca și în 1996 și 1998 – și a dat și șapte condiții care dacă ar fi întrunite ar permite uciderea civililor, numiți „cei protejați”. Bin Laden a redefinit atunci inamicul drept societățile occidentale în ansamblul lor și a scris că oricine a sprijinit „prin faptă, vorbă sau gând sau orice alt fel de asistenţă” lupta Occidentlui cu musulmanii poate fi ucis. Dacă cineva își plătea taxe însemna că sprijină guvernul și armata SUA (sau a altei țări „agresoare”), deci putea fi ucis, dacă își exercita dreptul de vot, participa la procesul în care guvernul era ales, deci putea fi ucis, dacă cineva era parte din vag definita „opinie publică” – putea fi ucis.
„Scrisoarea către America”, un ultimatum dat occidentalilor să capituleze, dacă nu vor să moară
Ideile din cele trei documente menționate mai sus au apărut și în alte scrieri ale lui Bin Laden și au fost exprimate de acesta, parțial, inclusiv în puținele interviuri pe care le-a dat după radicalizare. Ele au fost reluate pentru publicul occidental (care fusese deja expus la interviuri) și în scrisoarea din 2002 care s-a viralizat acum.
Și în scrisoarea către America, Bin Laden a denunțat ceea ce a numit agresiunile împotriva musulmanilor în Palestina sau Somalia (unde se desfășurau unele operațiuni anti-teroriste) sau în Irak, supus la vremea respectivă unui embargo internațional pe fondul suspiciunilor că nu își eliminase arsenalul de arme de distrugere în masă. Bin Laden a spus explicit că americanii își aleg guvernul și plătesc taxe din care este finanțată armată, care e, oricum, parte din poporul american, deci agresiunile împotriva civililor se justifică. A amenințat, implicit, cu noi atentate sinucigașe, reluând afirmația că el și adepții săi iubesc moartea la fel ca americanii viața.
Bin Laden a anunțat, totodată, și ce condiții le impune americanilor ca să pună capăt jihadului său. El a cerut nici mai mult nici mai puțin decât o capitulare a Statelor Unite (și a Occidentului în geneal) și abandonarea principiilor și modului de viață occidentale. În primul rând, le-a cerut americanilor să treacă la Islam. Aceasta solicitare ține de doctrina jihadului clasic, care prevede că adversarului musulmanilor i se pot oferi trei opțiuni: să se convertească, să se predea și să accepte să plătească un tribut și să fie guvernat de musulman, sau să moară.
O a doua solicitare este ca occidentalii să renunțe la ceea ce el numește „preacurvie”, substanțele care alterează starea, ca alcoolul și drogurile, să interzică homosexualitatea, să cenzureze show-bizul, să limiteze prezența femeilor în afara casei, să interzică dobânzile bancare (deci, practic, să își distrugă sistemul financiar) etc. Practic, propune o societate guvernată în funcție de șaria, așa cum este ea înțeleasă de extremiști ca talibanii, Al-Qaida sau Statul Islamic. Ce înseamnă, în practică, acest lucru s-a văzut în teritorii pe care aceștia le-au controlat, unde s-a mers până la execuții publice (inclusiv prin lapidare, pentru adulter), au fost interzise muzica și cele mai multe jocuri (în Afghanistan, de pildă, talibanii au interzis jocul cu zmee), femeilor li s-a interzis să lucreze, să studieze și chiar și să iasă din casă fără un însoțitor bărbat, și s-a ajuns chiar și la situații absurde în care o persoană putea fi pedepsită dacă avea în aceeași plasă sau expunea, alături, pe o tarabă, roșii și castraveți.
Cererea ca Occidentul să se retragă din Orient apare doar pe locul trei, urmată de solicitarea ca populația să nu își mai susțină liderii.
Cu siguranță că mulți dintre cei care au reluat și lăudat scrisoarea lui Bin Laden trăiesc în familii în care s-a votat și se plătesc taxe (sau au făcut ei înșiși acest lucru), urmăresc show-bizul, susțin drepturile minorităților sexuale. Femeile nu doar că apar în înregistrări – ceea ce deja l-ar face pe un jihadist să ridice bățul – dar, pe deasupra, au părul descoperit și sunt machiate. Iar dincolo de toate acestea, avem de-a face cu occidentali, iar simpla apartenență la societățile respective ar fi justificat, în ochii lui Bin Laden, uciderea lor.
