Guvernarea de la Chișinău face presiuni pentru a reduce rolul limbii ruse în societate dar și pentru a submina drepturile minorităților naționale, scrie rubaltic.ru. În realitate, în ultimii ani nu s-a schimbat practic nimic la Chișinău în ceea ce privește statutul limbii ruse – vorbitorii de română sunt nevoiți să treacă deseori la rusă când comunică cu rusofoni, în cinematografe sunt difuzate filme dublate în rusă, iar canalele TV, emisiunile și filmele rusești abundă în spațiul audio-vizual.
ȘTIRE: „Limba și literatura rusă, părți integrante ale societății moldovenești, sunt sub presiune în ultimii ani, la inițiativa Maiei Sandu”
[...] „La Chișinău au mai rămas doar două cinematografe, care transmit filme și desene animate occidentale. Decăderea a fost provocată parțial și de autoritățile pro-europene care au impus bariere lingvistice pentru filmele rusești și pentru dublarea filmelor occidentale în rusă”
[...] „La 22 iunie a intrat în vigoare Legea privind protejarea spațiului informațional autohton. Este interzisă difuzarea știrilor, programelor analitice și filmelor cu conținut militar din Rusia. Pe nimeni nu deranjează că interzicând programele TV ruse, guvernul Republicii Moldova încalcă punctul 2 al art. 13 din Constituție care prevede că „Statul recunoaşte şi protejează dreptul la păstrarea, la dezvoltarea şi la funcţionarea limbii ruse şi a altor limbi vorbite pe teritoriul ţării.”
NARAȚIUNE: Guvernarea de la Chișinău subminează rolul limbii ruse și încalcă drepturile minorităților naționale.
CONTEXT/ETOS LOCAL: Republica Moldova este o țară ex-sovietică în care limba rusă a avut un statut predominant în perioada fostei URSS, fiind limba elitelor comuniste și a minorităților, în special ruse și ucrainene, majorate artificial.
Potrivit legislației adoptate la sfârșitul perioadei sovietice, limba rusă are rol de limbă de comunicare interetnică. Legea însă a fost declarată desuetă (învechită) de Curtea Constituțională. Între timp, ponderea minorităților naționale a scăzut, iar în conformitate cu recensământul din 2014, 82% din populație se declară moldoveni/români (în 2004, 78% se declarau moldoveni/români), urmând ucraineni - 6,6%, găgăuzi - 4,6% și ruși - 4,4%.
Deși ponderea minorităților vorbitoare de limbă rusă scade, mai există politicieni și partide care încearcă să folosească minoritățile în scopuri electorale, prin promovarea unor subiecte precum declararea limbii ruse ca a doua limbă „de stat”.
De asemenea s-au întețit mesajele din presa rusă despre presupusa încălcare a drepturilor minorităților vorbitoare de rusă și acuzațiile la adresa guvernării de la Chișinău, fiind direct sau indirect comparată cu cea de la Kiev pe care Kremlinul o acuză de „nazificare”.
Articolul din rubaltic.ru pleacă de la un subiect care, aparent, nu are nicio legătură cu politica – starea deplorabilă în care a ajuns cinematografia moldovenească și dispariția studioului Moldova Film (care ținea de cinematografia sovietică) după prăbușirea URSS. De la elogiile aduse cinematografiei sovietice, autorul trece la afirmațiile nefondate legate de statutul limbii ruse.
OBIECTIV: Să prezinte guvernarea de la Chișinău drept una ostilă minorităților vorbitoare de limba rusă din Republica Moldova.
DE CE ESTE FALSĂ NARAȚIUNEA: Minoritățile din Republica Moldova utilizează în continuare limba rusă, fără vreun impediment din partea autorităților; din contră, limba rusă poate fi auzită în mod frecvent în orașele Republicii Moldova și este utilizată chiar și de vorbitori nativi de limbă română atunci când aceștia interacționează cu nativi de rusă. Cinematografele despre care vorbește autorul articolului difuzează în continuare filme dublate în rusă sau cu subtitrare în română. Limba rusă este în continuare studiată în școlile cu predare în limba română; mai mult, circa 16% din școli sunt cu predare în limba rusă, ceea ce corespunde cu ponderea minorităților naționale, astfel încât nu poate fi vorba de încălcarea dreptului la educație în limba rusă.
În sfârșit, legea la care se face referire nu interzice retransmiterea posturilor TV din Rusia. Aceasta nu permite retransmiterea unor categorii de programe precum știrile și emisiunile politice produse în statele care nu au ratificat Convenția europeană privind televiziunea transfrontalieră. Scopul legii este să prevină manipularea, dezinformarea și propaganda diseminate de instituțiile media ruse, majoritatea covârșitoare a cărora sunt controlate de Kremlin și care s-au întețit odată cu intervenția militară rusă în Ucraina.
Verifică sursele:
