Facebook Twitter Instagram Youtube LinkedIn Telegram

Analize

Războiul dronelor, de la Afghanistan la Ucraina

Soldații ucraineni aflați în prima linie, în regiunea Herson, lansează o dronă, Ucraina, 7 noiembrie 2022.
©EPA-EFE/HANNIBAL HANSCHKE  |   Soldații ucraineni aflați în prima linie, în regiunea Herson, lansează o dronă, Ucraina, 7 noiembrie 2022.
Cursuri gratuite

Apărute inițial ca aparate de supraveghere, aparatele fără pilot – dronele – au trecut printr-o serie de transformări, de la vehicule de lansare a unor lovituri chirurgicale, la arme din arsenalul armatelor moderne, la fel cum sunt artileria și aviația. Dronele joacă un rol important și în războiul din Ucraina, unde în ultimele săptămâni s-a pus accentul pe o altă dimensiune a lor, aceea de instrumente ale terorii.

Sunetul care anunță venirea morții

Istoricul militar britanic Antony Beevor descrie, în cartea sa despre bătălia de la Stalingrad, sunetul pe care îl făcea în atac celebrul bombardier în picaj Stuka, al aviației militare naziste, Luftwaffe. Era un sunet puternic și ascuțit, ca de sirenă mobilă, urmat invariabil de explozie și moarte. Ajunsese obsesia soldaților sovietici angrenați în încleștarea considerată punctul de cotitură al celui De-al Doilea Război Mondial. 

Vuietul morții venind din cer nu a dispărut însă odată cu încheierea conflagrației mondiale. El se poate auzi și astăzi, de pildă pe străzile din Kiev. Sau în alte „Stalingraduri” mai mici, precum Herson, Nikolaiev, Zaporojie, Kramatorsk, Harkov sau Mariupol, orașe ucrainene atacate în 2022 de armata rusă. Sunetul acesta modern, „ca de mașini mari de tuns iarba”, cum îl descriu locuitorii orașelor asediate, nu mai provine însă de la bombardiere, ci de la o armă din ce în ce mai des folosită în ultimii ani: dronele militare.

Stuka erau pilotate de oameni; dronele de azi sunt aparate fără pilot, manevrate de la zeci și sute de kilometri distanță, pe care antiaeriana nu le dibuie ușor, care traversează linia frontului și odată ajunse pe teren inamic, pot ochi cu ușurință obiective militare și civile. Ceea ce deja și fac. Unele sunt un fel de kamikaze ai războiului modern – pentru că se năpustesc asupra țintei, explodând odată cu aceasta. Așa au distrus rușii în câteva săptămâni aproape o treime din infrastructura energetică a Ucrainei.

Drone în războiul din Ucraina

Implicarea dronelor în operațiuni militare nu este specifică războiului din Ucraina, dar acum, în timpul acestuia, s-a petrecut o premieră. Rușii au folosit drone complet autonome, care își pot identifica și distruge singure țintele, cu ajutorul inteligenței artificiale; militarul care urmărește imaginile transmise de drone și dă ordinul de atac de la distanță a fost scos din ecuație. Șocul noii tehnologii a fost atât de mare, încât un organism ONU a prezentat un raport de interzicere a dronelor ucigașe „inteligente”. Raportul nu pare însă să aibă mare trecere; Statele Unite și China se tem că o retragere a lor din acest câmp de cercetare și producție le-ar putea da un avans tehnologic riscant altor actori de pe emergenta piață a dronelor militare. Cu atacurile cu drone din Ucraina, Rusia pare să fi trecut la următoarea fază a integrării dronelor în strategia ei militară, după cea avută cu ocazia implicării sale în conflictul din Siria. Acolo, armata rusă a folosit intens dronele pentru supraveghere şi spionaj, conectând țintele identificate cu artileria şi cu sistemele sale de lansatoare de rachete. Monitorizarea continuă a pozițiilor inamicului prin intermediul unei rețele de drone a fost o altă aplicație rusească din timpul conflictului sirian.

Mai nou, dronele pot fi construite și în țări unde tehnologia militară nu e chiar de top. Până de curând, americanii şi israelienii dominau peisajul. Acum însă, nu mai e cazul. Atacurile rusești cu drone de la Kiev și alte orașe ucrainene au fost făcute cu echipament iranian. La începutul războiului, ucrainenii au utilizat împotriva armatei ruse drone făcute în Turcia, celebrele deja TB2 Bayraktar, care au o autonomie de până la 27 de ore și pot zbura la șapte kilometri altitudine. La relativa ușurință în fabricație a dronelor se adaugă și posibilitatea conversiei. Sunt drone civile care au îmbrăcat ușor o uniformă militară. Pe o plajă din Crimeea, rușii spun că au găsit o dronă militară echipată cu motor de jet ski canadian și dotată cu un detonator de pe vremea URSS. Este vorba de un echipament similar cu cel folosit cu succes de ucraineni pentru a ataca flota militară rusă de la Marea Neagră și în special perla acum scufundată a acesteia, nava amiral Moskva. Iar o teorie neconfirmată a legat recentele furturi misterioase ale camerelor de radar de pe autostrăzile suedeze cu o înmulțire a dronelor fabricate artizanal în Rusia.

În ceea ce-i privește pe americani, aceștia au livrat armatei ucrainene trei tipuri de drone militare. Dronele Switchblade, seria 300, au o rază de deplasare de zece kilometri și rezistă în aer 15 minute; cele din seria 600 pot parcurge 40 de kilometri și au o autonomie de zbor de 40 de minute. Ambele sunt de tip kamikaze. Americanii au mai furnizat ucrainenilor drone Puma de recunoaștere și supraveghere, dar și un echipament ale cărui specificații nu sunt făcute publice. Este vorba de peste 120 de drone numite Phoenix Ghost, despre care se crede că sunt tot de tip kamikaze, și care ar fi adaptate la condițiile specifice conflictului ruso-ucrainean. Ucrainenii au mai primit drone de la polonezi și britanici, dar grosul „flotei” lor provine din surse proprii, prin conversia dronelor civile la misiuni militare. Se estimează că aproape șase mii de drone comerciale ucrainene au trecut în dotarea armatei.

De la operațiuni de supraveghere și spionaj, la arme de atac

Americanii au fost cei care au dat primele utilizări militare ale dronelor moderne. S-a întâmplat în conflictul din fosta Iugoslavie, când supersonicele militare ale US Army nu reușeau să obțină și să furnizeze date certe privind amplasarea trupelor sârbe, așa că dronele au fost folosite pentru identificare și supraveghere. Însă avântul decisiv în această direcție a fost luat în urma declanșării războiului împotriva terorismului, atunci când, pentru prima oară, Air Force și CIA au reușit să echipeze o dronă cu rachete. Se întâmpla în anul 2000, cu ocazia unei tentative (eșuate) de a-l lichida pe Osama bin Laden. În cadrul acestui război declarat de Washington împotriva terorismului, americanii au folosit dronele în cel puțin șapte țări pentru a încerca să-i elimine fizic pe cei considerați teroriști de către Casa Albă. Cele mai multe dintre aceste utilizări ale dronelor s-au petrecut în timpul administrației Barack Obama. Pe de o parte, practica a ferit politicienii de responsabilitatea de a trimite oameni în zone de mare risc. S-a argumentat că altfel ar fi arătat operațiunile terestre americane din Irak, în 2003, dacă s-ar fi putut recurge și pe atunci la drone, la scara de astăzi.

De atunci au rămas în legendă dronele Predator (la origine drone de survol, pe care însă militarii au pus rachete Hellfire) folosite cu multă eficiență împotriva insurgenților. Următoarea generație de drone americane, Reaper, s-au specializat în lichidarea țintită a adversarilor. Putând purta mai multă muniție şi cu o anduranță superioară, se crede că Reaper au fost autoarele asasinării generalului iranian Qassem Soleimani, lângă aeroportul din Bagdad, în ianuarie 2020. Drone americane au putut fi întâlnite în conflictele din Libia și Siria, dar și în Somalia, Pakistan și Yemen, țări cu care SUA și aliații săi nu sunt tehnic în război. Potrivit unor calcule, între 2010 și 2020, americanii au lansat peste 14.000 de atacuri cu drone, care ar fi făcut peste zece mii de victime, dintre care cel puțin o mie fiind civile.

Prima utilizare la scară largă a dronelor într-un conflict între state s-a înregistrat în timpul războiului pentru Nagorno Karabakh din 2020. Victoria Azerbaidjanului a fost atribuită folosirii dronelor, care au provocat pierderi grele sistemelor anti-aeriene și forțelor terestre armene. Azerbaidjanul a recurs la mai multe modele, între care Bayraktar, despre care s-a spus că ar fi fost operate de militari turci.

Terorism cu drone

Folosirea dronelor în războiul împotriva terorismului sau în combaterea insurgenților a constituit o etapă, acum depăşită. Dronele sunt folosite în prezent direct în luptă, fac parte din arsenalul militar ca şi tancurile, avioanele sau submarinele. La consacrarea lor militară contribuie şi lipsa de scrupule a unor state precum China, care, spre deosebire de SUA, nu are scrupule atunci când e vorba să exporte tehnologia necesară construirii unor drone militare sofisticate, de a treia generație. Această tehnologie a ajuns să fie accesibilă nu doar guvernelor, ci şi organizațiilor mafiote sau teroriste. Acestea nu-şi permit să cumpere supersonice militare, dar acum pot construi singure drone capabile să lovească țintit acolo unde până mai ieri nu puteau spera să ajungă.  

Nimeni nu poate să pună pe acelaşi plan– cu argumente logice –atacurile cu drone ale armatei ruse cu cele ale americanilor. Ruşii țintesc sistematic rețeaua energetică a Ucrainei. Este un atac direct la adresa civililor, care acum se confruntă cu perspectiva unei ierni petrecute fără curent şi fără căldură. Sunt atacuri care au fost denunțate drept acte de terorism. Atacurile americanilor țintesc persoane anume, anturajele lor, conducători politici şi militari cu un trecut şi o conduită cel puțin dubioase. În primul caz este vorba de lovituri executate intenționat pentru a afecta o masă de oameni, pentru a le distruge moralul lăsându-i în întuneric și în frig. Și atacurile americane au cauzat pierderi în rândul civililor, însă nu aceștia au fost ținta, iar obiectivul a fost eliminarea unor amenințări. În cazul campaniei Moscovei, obiectivul nu îl reprezintă eliminarea unei amenințări militare, ci terorizarea populației.

„Dronele sunt deja aici şi trebuie să ne obişnuim cu ele”

După cum bine se ştie, multe invenții au fost făcute din interes militar. Nici dronele nu fac excepție de la această afirmație, ele apărând, în forme primitive, chiar de la începuturile zborului: una dintre primele drone semnalate în istorie, un balon cu aer cald, manevrat fără pilot şi construit de austrieci în a doua jumătate a secolului 19, a fost folosită la lansarea unor pachete cu explozibili asupra Veneției. După apariția avioanelor, armatele au început să experimenteze cu aparate fără pilot chiar în timpul Primului Război Mondial și în anii de după acesta. Şi chiar şi în zilele noastre, cercetările şi inovațiile privind dronele au de multe ori o motivație militară.

Dar aceasta nu trebuie să ne împiedice să vedem întregul tablou. De fapt, dronele au aplicații industriale şi de comunicații mult mai dezvoltate decât cele militare. Să ne gândim numai la rolul lor jucat în aprovizionarea unor zone izolate; sau la contribuția adusă în industria filmului; sau chiar la misiunile paşnice pe care le îndeplinesc pentru armată şi în scopuri administrative, în spatele fronturilor. „Dronele sunt deja aici şi trebuie să ne obişnuim cu ele”, spunea un cercetător al fenomenului pentru a sublinia că nu mai avem cale de întoarcere de acum înainte şi trebuie să le acceptăm. Important este însă să limităm pe cât posibil utilizarea lor în scopuri agresive, distrugătoare pentru om şi civilizație.

Tags: Rusia , Statele Unite , Război în Ucraina
Propaganda de Razboi - Razboi in UCRAINA
Alte articole
Republica Moldova, între necesitatea de a se dota cu armament și propaganda Rusiei privind neutralitatea sa

Republica Moldova, între necesitatea de a se dota cu armament și propaganda Rusiei privind neutralitatea sa

Războiul din Ucraina a adus în atenția și starea proastă a armatei Republicii Moldova, insuficient de echipată după trei decenii în care a fost neglijată de autorități. La Chișinău a început să se înțeleagă că armata trebuie să poată face față măcar unei agresiuni dinspre Transnistria, însă Rusia și oamenii săi insistă, în mod absurd, că dotarea armatei echivalează cu încălcarea neutralității.

Toată ura din lume: Armenia vs. Azerbaidjan*

Toată ura din lume: Armenia vs. Azerbaidjan*

Când două state se urăsc și planifică răzbunări și atacuri, ceea ce rămâne în urmă sunt orașe și sate distruse, sute, dacă nu mii de oameni morți și răniți și foarte, foarte mulți refugiați care trebuie să își ia viața de la zero.

Ce scrie presa rusă independentă despre războiul din Ucraina

Ce scrie presa rusă independentă despre războiul din Ucraina

În ciuda cenzurii impuse de guvern și a imaginii triumfaliste a războiului pe care Kremlinul o vinde publicului, presa independentă rusă încearcă să informeze corect atât despre ce se întâmplă în teren, cât și despre consecințele pe care războiul declanșat de Vladimir Putin le-ar putea avea.

Ionuț Iamandi

24 Nov 2022

Actualizat la: 25 Nov 2022 16:07:19
Ionuț Iamandi

Urmareste-ne si pe Google News

Timp de citire: 8 min
Presa independentă rusă, despre pierderile uriașe pe care Kremlinul e gata să le accepte doar ca să continue războiul în Ucraina
Presa independentă rusă, despre pierderile uriașe pe care Kremlinul e gata să le accepte doar ca să continue războiul în Ucraina

Presa rusă independentă scrie că pierderile printre cei mobilizați recent vor ajunge la 100 de mii de persoane, dar asta nu-l va opri pe Putin, dimpotrivă, îi va trimite la război și pe tinerii înrolați acum în armată. Jurnaliști ruși scriu și și despre un cuplu, arestat recent în Suedia, care avea legături cu serviciul rus de informații militare și cu cei care i-au otrăvit pe Serghei și Iulia Skripal.

Mariana Vasilache
Mariana Vasilache
01 Dec 2022
Presa independentă rusă, despre pușcăriașii trimiși la război de Prigojin și planul de a-l apăra pe Putin cu hipnotizatori și parapsihologi
Presa independentă rusă, despre pușcăriașii trimiși la război de Prigojin și planul de a-l apăra pe Putin cu hipnotizatori și parapsihologi

Presa rusă independentă relevă că un număr record de deținuți au dispărut din închisorile din Rusia, fiind înrolați de prietenul lui Putin în războiul împotriva Ucrainei. Pe de altă parte, sondajele comandate de Kremlin arată că populația nu agreează războiul, așa cum și-ar dori autoritățile. Și tot jurnaliștii ruși scriu cum generalii care-l păzesc pe Putin vor să-l apere cu preoți, hipnotizori și parapsihologi.

Mariana Vasilache
Mariana Vasilache
25 Nov 2022
Presa independentă rusă, despre cum promovează imigranții ruși Kremlinul și felul în care Moscova ascunde pierderile din război
Presa independentă rusă, despre cum promovează imigranții ruși Kremlinul și felul în care Moscova ascunde pierderile din război

Presa rusă independentă relevă cum sunt folosiți imigranții ruși din SUA pentru promovarea intereselor Kremlinului, în special după anexarea Crimeii și în contextul războiului din Ucraina. Totodată, jurnaliștii constată că pe paginile oficiale ale autorităților ruse nu a fost publicată harta cu teritoriile anexate în acest război, dar și că accesul la datele privind cheltuielile bugetului de stat a fost blocat, pentru ca jurnaliștii să nu mai poată estima pierderile de război.

Mariana Vasilache
Mariana Vasilache
18 Nov 2022
Presa independentă rusă, despre cum sunt trimiși la moarte noii recruți și retragerea din Herson
Presa independentă rusă, despre cum sunt trimiși la moarte noii recruți și retragerea din Herson

Batalioane întregi de ruși mobilizați sunt distruse pe frontul din Ucraina, iar militarii sunt abandonați de comandanți, scrie presa independentă rusă. Tot aceasta arată cum sunt instruite organele de propagandă să descrie unul dintre cele mai mari eșecuri ale războiului lui Putin – retragerea din Herson.

Mariana Vasilache
Mariana Vasilache
11 Nov 2022