Facebook Twitter Instagram Youtube LinkedIn Telegram

Editoriale

China: planurile lui Xi Jinping, pandemia de coronavirus și războiul din Ucraina

Președintele rus Vladimir Putin și președintele chinez Xi Jinping pozează pentru o fotografie în timpul întâlnirii lor de la Beijing, China, 04 februarie 2022.
©EPA-EFE/ALEXEI DRUZHININ / KREMLIN / SPUTNIK / POOL  |   Președintele rus Vladimir Putin și președintele chinez Xi Jinping pozează pentru o fotografie în timpul întâlnirii lor de la Beijing, China, 04 februarie 2022.

Deși, oficial, are un parteneriat strâns cu Rusia, China nu se grăbește să o sprijine acum, când aceasta întâmpină probleme economice și militare ca urmare a invadării Ucrainei. Cu imaginea afectată de modul în care gestionează actualul val al pandemiei, Beijingul nu are nevoie de și mai multă publicitate negativă acum, când Xi Jinping se pregătește de un nou mandat în fruntea țării. În plus, războiul din Ucraina pare să fi afectat și planurile Chinei cu privire la aducerea Taiwanului sub controlul său.

Pandemia și războiul din Ucraina îi încurcă socotelile lui Xi Jinping

Patrule îmbrăcate în costume de protecție, oameni târați din propriile locuințe care urmează să fie transformate în centre de carantină, grilaje montate la scările blocurilor, testări masive, izolare totală, oameni strigând disperați de la ferestre, în doar câteva cuvinte, acesta este tabloul unui Shanghai lovit de Omicron și de așa numita politică „ZERO COVID” a regimului comunist de la Beijing. Și toată această imagine a unui oraș uriaș, închis, în care propaganda chineză ne asigură că  deține controlul, aproape că ar fi trecut neobservată pe fondul războiului din Ucraina, dacă nu ar fi apărut fisuri în aparatul de cenzură al regimului chinez și imaginile filmate de chinezi n-ar fi ajuns și în lumea liberă.

În timpul pandemiei, China, sursa noului coronavirus care a făcut 15 milioane de victime pe tot globul, a adoptat cele mai dure măsuri pentru a gestiona răspândirea bolii. Și dacă te uiți la cifre, de la sfârșitul lui 2019, Beijingul a raportat doar puțin peste 5000 de decese, prin comparație cu SUA unde aproape un milion de oameni au murit de Covid. Dacă ar fi să credem aceste cifre, deși OMS a corectat recent cifra reală a deceselor din pandemie, precizând că raportările multor state au fot eronate din diverse cauze, dar dacă ar fi să ne luăm după statisticele publicate de worldometers am putea zice că politica ZERO COVID, cu restricții draconice a fost de bun augur. Și atunci, de ce toate aceste măsuri nu funcționează și în cazul Shanghai, unde varianta Omicorn se răspândește rapid?

Pentru cei care am trăit sub regimul comunist nu cred că este prea greu să facem o legătură între Shanghai, poziția Chinei față de războiul din Ucraina și al 20-lea congres al Partidului Comunist Chinez care va avea loc în această toamnă, la care, președintele Xi Jinping urmează să fie reales, ceea ce l-ar face primul lider al Chinei comuniste, după Mao Zedong, care ar obține un al treilea mandat.

Liderul autoritar de la Beijing și-a pregătit deja terenul pentru acest pas istoric. Socotelile i-au fost încurcate de pandemia care a afectat serios economia Chinei. În plus, efectele restricțiilor draconice se resimt la nivel de societate. Poate că politica ZERO COVID a fost doar un avertisment pentru chinezii secolului 21 care și-ar dori mai multă libertate. O formă de control absolut al populației care orice ar fi nu va mai permite reeditarea protestului din piața Tienanmen din 1989, înăbușit sângeros de regimul de atunci de la Beijing. Ce ar însemna acum, când relația Chinei cu lumea liberă este încordată, un alt eveniment similar celui din piața Tienanmen?!

Pregătirile pentru congresul Partidului Comunist îl obligă pe Xi Jinping să fie prudent în ceea ce privește războiul din Ucraina

Pentru China, invadarea Ucrainei de către Rusia nu este un război, ci o problemă, conflict sau situație, cu alte cuvinte se înscrie in retorica rusească a acțiunii speciale. Asta nu înseamnă că în China nu au existat proteste față de războiul lui Putin, mai ales în mediul academic. Primii care s-au manifestat deschis împotriva RĂZBOIULUI, căci așa l-au numit, au fost 5 profesori chinezi. Scrisoarea lor a apărut chiar și în presa chineză, la 4 zile de la invazie. Profesorii și-au declarat poziția față de război, dar nu au indicat un dezacord direct cu reacția guvernului chinez.

Congresul din toamnă ar fi o explicație și pentru atitudinea Chinei față de războiul din Ucraina. Poate că Xi Jinping a învățat ceva după momentul 4 februarie când, la Beijing, alături de Vladimir Putin, anunța lumea întreagă că relația Chinei cu Rusia este solidă și fără limite. Asta s-ar fi tradus imediat prin contracte de gaze extrem de rentabile pentru China care, la rândul ei, ar fi trebuit să ajute chiar și militar Rusia, la nevoie. Nu este clar, însă, exact în ce măsură Beijingul a fost informat despre mișcarea Rusiei asupra Ucrainei sau dacă anticipase reacția globală de condamnare a acesteia. China este una dintre cele mai mari piețe pentru petrol, gaze și cărbune rusești. Cu doar o săptămână înainte de invadarea Ucrainei, cele două țări au convenit asupra unui nou acord rusesc pe cărbune în valoare de peste 20 de miliarde de dolari, iar acordurile de petrol și gaze au o valoare estimată de peste 117 miliarde de dolari. China și Rusia vor să construiască și un nou gazoduct, Puterea Siberiei 2. Primul funcționează deja din 2019. Cu toate acestea, cea mai mare piață de energie a Rusiei a fost de departe UE. Pe termen lung, China ar putea să cumpere mai mult gaz de la ruși pentru a reduce consumul de cărbune. Dar datele arată că, de exemplu, importurile de țiței ale Chinei din Rusia au scăzut cu 9% în primele două luni ale anului 2022. Și nici măcar rafinăriile de stat nu se mai grăbesc să semneze noi contracte cu rușii.

Răspunsul Occidentului la invadarea Ucrainei a pus pe gânduri Beijingul

Discursul în schimbare al Chinei arată că puterea de la Beijing se luptă să își echilibreze opțiunile politice.  Răspunsul atât de rapid și surprinzător de unit al Occidentului la acțiunile Rusiei, cu siguranță că a pus pe gânduri regimul comunist cu privire la propriile-i intenții privind Taiwanul. Congresul din toamnă impune, mai mult ca niciodată, stabilitatea internă și în relațiile internaționale ale Chinei și asta se pare că devine din ce în ce mai dificil pentru Jinping.

În privința războiului din Ucraina, oficial China susține că suveranitatea și integritatea teritorială a tuturor statelor (inclusiv a Ucrainei) ar trebui respectate și protejate în conformitate cu Carta ONU,  la iar preocupările legitime de securitate ale tuturor țărilor ar trebui respectate. În categoria cererilor legitime de securitate intră și cele ale Rusiei care invocă extinderea NATO atunci când vorbește de securitatea sa.

De la relația cordială pe termen nelimitat, afișată la începerea Jocurilor Olimpice, Beijingul încearcă încă din a 4 a zi de război în Ucraina să sublinieze faptul că Rusia și China sunt două state partenere, nicidecum aliate, cel puțin asta a spus purtătorul de cuvânt al ministerului chinez de externe într-o conferință de presă de pe 28 februarie publicată pe site-ul oficial al ministerului chinez de externe.

Rusia, un instrument util Chinei în competiția sa cu Statele Unite

Un conflict prelungit în Ucraina va continua să amplifice dependența Rusiei de China din aproape toate punctele de vedere. Pentru Beijing, acum, Moscova nu este decât un instrument care servește mănușă în rivalitatea geostrategică China-SUA. Pe 20 martie, la două zile după întâlnirea video dintre președinții Biden și Xi, ambasadorul Chinei în SUA, declara: „Relațiile de încredere ale Chinei cu Rusia nu reprezintă o responsabilitate, de fapt, este un atu în eforturile internaționale de a rezolva problema, criza, într-un mod pașnic. China face parte din soluție, nu face parte din problemă.” Accentul pus de ambasador pe relațiile „de încredere” ale Chinei cu Moscova și rolul ca „parte a soluției” reprezintă încercarea Beijingului de a ridica China la statutul de arbitru „pașnic” , de a crea imaginea celui care rezolvă o problemă în loc să pună paie pe foc , o mustrare directă a conducerii SUA în criza din Ucraina.

Este greu de crezut că acum, în acest context, China ar putea să-și schimbe politica față de Rusia. Abandonarea Moscovei nu ar rezolva și nici măcar nu ar atenua cea mai importantă provocare de securitate, reprezentată din perspectiva Beijingului de către SUA. Un alt motiv pentru care China nu-și va schimba retorica față de Rusia, cel puțin nu atât timp cât războiul din Ucraina este în plină desfășurare, este de natură internă. Chiar acum, înainte de congres, înțelepciunea liderului chinez ar fi pusă la îndoială după declarația comună de pe 4 februarie. Chiar dacă XI Jinping și-a pregătit terenul din timp, asigurându-și camarila de care are totuși nevoie pentru a călca pe urmele lui Mao, în PCC există un curent disident, pe care Jinping l-a tolerat tocmai pentru a câștiga un plus de legitimitate. O reorientare a politicii Chinei față de Rusia ar echivala cu admiterea unei greșeli grosiere în politica regimului Jinping și ar permite creșterea acestui curent de opoziție.

O Rusie slăbită avantajează, pe termen lung, China

Dacă războiul din Ucraina a fost văzut de mulți ca un test de anduranță al unității euro-atlantice, ce ar fi dacă ne-am poziționa de cealaltă parte a baricadei și am privi războiul din Ucraina ca un test al relației ruse în primul rând cu China și apoi cu celelalte state asiatice spre care Putin tot spune că își va reorienta economia. Să recapitulăm. China nu dorește să fie asociată cu Rusia, ci preferă un statut de parteneriat. China vrea să profite de izolarea Rusiei ca să cumpere gaz și petrol mai ieftin. China va avea o abordare dură și să-i spunem egoistă în relația cu Rusia , pe fondul războiului, pentru a obține maximum de beneficii pentru obiectivele sale de politică externă pe termen lung. Valoarea relației cu Rusia va fi făcută prin prisma intereselor economice, diplomatice și strategice. O Rusia slăbită de război și sancțiuni, dar nu haotică și instabilă, se potrivește intereselor pe termen lung ale Chinei. Izolarea Rusiei o va împinge și mai mult într-o poziție de partener inferior în această relație, sporind în același timp dependența sa economică și strategică de China. Nu știm dacă nu cumva Beijingul a luat deja în calcul imprevizibilitatea și tendința de agresiune a Rusiei. În timp ce războiul din Ucraina împinge limitele ipotezelor Chinei cu privire la volatilitatea Rusiei, ea nu schimbă fundamental calculul pe termen lung al Beijingului. O Rusie prietenoasă, dependentă din punct de vedere economic și bogată în resurse oferă Chinei un suport strategic valoros și de durată, necesar pentru competiția pe termen lung și posibila confruntare cu Statele Unite.

Pe de altă parte, să ne gândim că după doi ani de pandemie, prognozele FMI de creștere economică a Chinei sunt proaste. Asta înseamnă că o criză economică mondială, despre care vorbește toată lumea,  va afecta și China și se pune întrebarea dacă regimul de la Beijing ar fi dispus să sacrifice,  de dragul Rusiei,  importantele sale conexiuni economice cu Occidentul.

S-au vehiculat în presa occidentală informații potrivit cărora rușii ar fi cerut ajutor, inclusiv militar, Chinei, dar, cel puțin până în acest moment, Beijingul a făcut foarte puțin pentru a ajuta Rusia.

Xi Jinping este atent la lecțiile Ucrainei

Cred că războiul din Ucraina este urmărit îndeaproape în primul rând de China. Eu însămi mă gândeam, recunosc, cu groază, la o posibilă acțiune simultană a Rusiei și Chinei – Ucraina, Taiwan. Acum cred că Beijingul reconsideră serios ideea unei reunificări forțate cu Taiwanul în viitorul apropiat și cu actualul echilibru de putere din Asia de est. O invazie a Taiwanului ar fi mult mai complexă și poate chiar mai puțin predictibilă decât în Ucraina. Acolo, riscurile de a atrage SUA și aliații săi într-un conflict sunt reale și mult mai mari. Dar, pentru Xi Jinping, cel mai important obiectiv este acum realegerea sa la congresul din toamnă. Asta nu înseamnă că regimul de la Beijing a renunțat la planul Taiwan. Nu se grăbește. Văzând sancțiunile aplicate Rusiei, China are în plan să ia cât mai repede măsuri prin care să-și reducă dependența de sistemele, tehnologiile și resursele financiare ale Occidentului. Nu este ușor ținând cont de gradul de expunere a Chinei la piețele, capitalul și tehnologiile occidentale. Și mai e ceva, deloc de neglijat. Xi Jinping nu îi controlează pe oligarhii chinezi așa cum o face Putin cu cei ruși. Pentru un asemenea plan va fi nevoie de sprijinul lor, dar după ce au văzut cam care este soarta rușilor, probabil că unii dintre capitaliștii roșii lucrează deja la decuplarea lor de la centrul de comandă de la Beijing.

Din punct de vedere retoric, China pare să fie de partea Rusiei, dar în termeni practici, China va căuta să-și vadă propriile interese. Deocamdată, aceste interese includ angajamentul selectiv cu Occidentul.

Tags: Război în Ucraina
Propaganda de Razboi - Razboi in UCRAINA
Alte articole
Despre „joint-uri”, politică și crimă organizată în Republica Moldova 

Despre „joint-uri”, politică și crimă organizată în Republica Moldova 

Republica Moldova primește deseori din partea cetățenilor săi denumirea de „Țara minunilor”. Evident, sensul este unul peiorativ, iar campania electorală pentru alegerile anticipate parlamentare, ce vor avea loc pe 11 iulie, nu face abstracție de la acest apelativ. În ultima săptămână, toată presa din Moldova a vuit despre o așa-numită dezvăluire făcută de un general controversat de poliție. 

Cum a devenit Serbia un centru regional al vaccinurilor

Cum a devenit Serbia un centru regional al vaccinurilor

Anul trecut a fost un an al diplomației măștilor, iar 2021 pare să devină unul al diplomației vaccinurilor. În vreme ce Uniunea Europeană are probleme în a obține și administra vaccinurile necesare cetățenilor săi, Marea Britanie și Serbia (țări europene, dar nu și membre ale UE), sunt lideri pe continent în ceea ce privește campaniile de vaccinare.

Cimitirul imperiilor înghite Statele Unite și NATO

Cimitirul imperiilor înghite Statele Unite și NATO

Americanii se vor retrage din Afghanistan la aproape 20 de ani de când au intervenit în acea țară. Președintele Joe Biden a decis ca retragerea să se încheie până pe 11 septembrie, cu patru luni mai târziu decât data care fusese stabilită de administrația Trump. Talibanii percep plecarea americanilor drept o victorie. Rămâne de văzut dacă li se va părea suficientă sau dacă vor încerca să obțină totul și vor continua războiul contra guvernului de la Kabul.

Ioana Dumitrescu

13 May 2022
Ioana Dumitrescu

Urmareste-ne si pe Google News

Timp de citire: 10 min
  • Pentru cei care am trăit sub regimul comunist nu cred că este prea greu să facem o legătură între Shanghai, poziția Chinei față de războiul din Ucraina și al 20-lea congres al Partidului Comunist Chinez care va avea loc în această toamnă, la care, președintele Xi Jinping urmează să fie reales, ceea ce l-ar face primul lider al Chinei comuniste, după Mao Zedong, care ar obține un al treilea mandat.
  • Congresul din toamnă ar fi o explicație și pentru atitudinea Chinei față de războiul din Ucraina. Poate că Xi Jinping a învățat ceva după momentul 4 februarie când, la Beijing, alături de Vladimir Putin, anunța lumea întreagă că relația Chinei cu Rusia este solidă și fără limite. Asta s-ar fi tradus imediat prin contracte de gaze extrem de rentabile pentru China care, la rândul ei, ar fi trebuit să ajute chiar și militar Rusia, la nevoie. Nu este clar, însă, exact în ce măsură Beijingul a fost informat despre mișcarea Rusiei asupra Ucrainei sau dacă anticipase reacția globală de condamnare a acesteia.
  • Răspunsul atât de rapid și surprinzător de unit al Occidentului la acțiunile Rusiei, cu siguranță că a pus pe gânduri regimul comunist cu privire la propriile-i intenții privind Taiwanul. Congresul din toamnă impune, mai mult ca niciodată, stabilitatea internă și în relațiile internaționale ale Chinei și asta se pare că devine din ce în ce mai dificil pentru Jinping. În privința războiului din Ucraina, oficial China susține că suveranitatea și integritatea teritorială a tuturor statelor (inclusiv a Ucrainei) ar trebui respectate și protejate în conformitate cu Carta ONU, la iar preocupările legitime de securitate ale tuturor țărilor ar trebui respectate. În categoria cererilor legitime de securitate intră și cele ale Rusiei care invocă extinderea NATO atunci când vorbește de securitatea sa.
  • Este greu de crezut că acum, în acest context, China ar putea să-și schimbe politica față de Rusia. Abandonarea Moscovei nu ar rezolva și nici măcar nu ar atenua cea mai importantă provocare de securitate, reprezentată din perspectiva Beijingului de către SUA. Un alt motiv pentru care China nu-și va schimba retorica față de Rusia, cel puțin nu atât timp cât războiul din Ucraina este în plină desfășurare, este de natură internă. Chiar acum, înainte de congres, înțelepciunea liderului chinez ar fi pusă la îndoială după declarația comună de pe 4 februarie.
  • O Rusia slăbită de război și sancțiuni, dar nu haotică și instabilă, se potrivește intereselor pe termen lung ale Chinei. Izolarea Rusiei o va împinge și mai mult într-o poziție de partener inferior în această relație, sporind în același timp dependența sa economică și strategică de China.
Lumea rusă, sau zonele limitrofe ale secolului 21
Lumea rusă, sau zonele limitrofe ale secolului 21

Revocarea de către Lituania a licenței postului rus de televiziune Rain TV, aduce în atenție o problemă mai veche cu privire la opoziția liberală Rusie: este aceasta dispusă să abandoneze imperialismul autocrațiilor? Jurnalistul lituanian Nikodem Szczygłowski scrie că, de la reformiști din perioada țaristă la contestatari ai sistemului sovietic ca Mihail Bulgakov la opozanți ai lui Putin ca Alexei Navalnîi, susținerea pentru imperiu – descris, eufemistic, ca „lumea rusă” – pare să rămână aceeași.

Confronting Memories
Confronting Memories
24 Jan 2023
Capturarea oligarhilor-fugari, un test pentru justiția Republicii Moldova. Chișinăul contează pe Occident, oligarhii se bazează pe sprijinul sistemului pe care l-au patronat
Capturarea oligarhilor-fugari, un test pentru justiția Republicii Moldova. Chișinăul contează pe Occident, oligarhii se bazează pe sprijinul sistemului pe care l-au patronat

Pro-europenii de la Chișinău au venit la putere cu promisiunea că vor reforma justiția și îi vor aduce în fața legii pe oligarhii care au devalizat țara iar acum se ascund în străinătate. Vladimir Plahotniuc, Ilan Șor și fugarii din „grupul de la Londra” par însă să beneficieze în continuare de sprijinul sistemului din care au făcut parte și sprijină eforturile de îndepărtare de la putere a pro-europenilor. Pe de altă parte, autoritățile contează pe partenerii occidentali, care par să fi înțeles că oligarhii vor să împingă Republica Moldova către Rusia.

Mădălin Necșuțu
Mădălin Necșuțu
19 Jan 2023
Comunitatea Statelor Independente, un proiect rusesc condamnat la dispariție
Comunitatea Statelor Independente, un proiect rusesc condamnat la dispariție

În perioada 26 – 27 decembrie 2022 în orașul Sankt-Peterburg s-a desfășurat Summit-ul informal al liderilor statelor CSI. Reuniunea ar fi trebuit să arate că aceasta organizație dominată de Rusia, care încearcă de ani de zile să o prezinte ca o alternativă la mai atractivele UE și NATO, este relevantă și viabilă, că Moscova se bucură de sprijinul partenerilor săi ex-sovietici chiar și în condițiile războiului din Ucraina. Discursurile despre cooperare nu pot masca însă realitatea: CSI e o organizație depășită, în criză, care nu are perspective serioase pe termen lung.

Angela Grămadă
Angela Grămadă
11 Jan 2023
„Nepoțelul a început să se bâlbâie și să facă în pat, de frică”. Războiul încă îi urmărește pe refugiații ucraineni din Moldova
„Nepoțelul a început să se bâlbâie și să facă în pat, de frică”. Războiul încă îi urmărește pe refugiații ucraineni din Moldova

Războiul încă îi urmărește pe refugiați, deși unii au părăsit Ucraina de luni de zile. Își amintesc de bombardamentele rușilor. Vorbesc cu rudele rămase dincolo, care le spun ce se întâmplă. Se gândesc tot timpul la întoarcerea acasă. Câteva zeci de mii din milioanele de refugiați de război ucraineni s-au oprit în Republica Moldova. Mariana Vasilache i-a întâlnit pe unii dintre ei chiar la școala la care a studiat în copilărie, care acum le-a devenit casă.

Mariana Vasilache
Mariana Vasilache
29 Dec 2022