Patru țări din estul Uniunii Europene au cerut ONU să sancționeze Belarusul, fiindcă alimentează fluxul de migrație ilegală spre spațiul comunitar

Patru țări din estul Uniunii Europene au cerut ONU să sancționeze Belarusul, fiindcă alimentează fluxul de migrație ilegală spre spațiul comunitar
© EPA-EFE/Artur Reszko POLAND OUT   |   Barbed wire installed on the border between Poland and Belarus near the town of Grzybowszczyzna, north-east Poland, 21 August 2021.

Polonia și cele trei republici baltice ex-sovietice, Estonia, Letonia și Lituania, au cerut, luni, Organizației Națiunilor Unite să sancționeze Belarusul, fiindcă alimentează fluxul de migrație ilegală spre estul Uniunii Europene. Premierii celor patru țări, membre ale Uniunii, afirmă, într-o declarație comună, că expedierea de migranți a fost planificată și organizată sistematic de președintele autoritar belarus, Aleksandr Lukașenko, ca parte a unui război hibrid împotriva lumii libere. E timpul ca ONU să afle despre relele tratamente aplicate migranților pe teritoriul belarus – afirmă semnatarii declarației, care adaugă că utilizarea acestora drept armă amenință grav  securitatea Uniunii și violează drepturile omului.

Tot luni, ministrul polonez al Apărării, Mariusz Blaszczak, a anunțat că, pentru a stăvili invazia de migranți, țara sa va construi un gard solid, înalt de doi metri și jumătate și lung de 407 kilometri, la frontiera cu Belarus. Luna aceasta, Comisia Europeană a apreciat că înălțarea unui gard de sârmă ghimpată la frontiera dintre Lituania și Belarus e o idee bună, dar a precizat că lucrarea nu va fi finanțată din fonduri comunitare.  Premierul lituanian, Ingrida Simonyte, a anunțat, anterior, că armata va dubla patrulele de grăniceri de la frontiera cu Belarusul și că țara sa va începe să construiască acolo o barieră, pentru a opri fluxul de migranți ilegali. În ajun, președintele Consiliului European, Charles Michel, apreciase că Belarusul joacă un rol în intensificarea bruscă a acestui flux și avertizase că europenii nu sunt nici naivi, nici ușor de intimidat. Încă din mai, Lukașenko a amenințat că nu va mai opri traficanții de droguri și migranții care vor să ajungă în Uniunea Europeană, după ce Bruxellesul a decis să instituie noi sancțiuni împotriva regimului său.

Agenția pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă a Uniunii Europene, Frontex, a desfășurat 60 de grăniceri la frontiera dintre Lituania și Belarus. "Ne confruntăm cu o situație fără precedent. E prima oară când în istorie când Frontex îndeplinește o astfel de misiune în această zonă a Uniunii" – a subliniat directorul executiv al agenției, francezul Fabrice Leggeri, aflat în capitala lituaniană Vilnius.

Și Statele Unite sunt îngrijorate de fluxul de migranți ilegali din Africa și Orientul Mijlociu care ajung în Lituania prin Belarus – a declarat, pentru media de la Vilnius, adjunctul secretarului american de Stat, George Kent. El a adăugat că Washingtonul urmărește subiectul îndeaproape și a evocat fluxul similar de migrație ilegală plecat, în 2015, din Rusia spre Finlanda și Suedia.  

Lituania nu se află pe rutele obișnuite ale migrației din Orientul Mijlociu și, între 2017 și 2020,  a primit mai puțin de 90 de migranți anual, pentru ca în 2021 numărul acestora să treacă d epatru mii. 679 de kilometri însumează granița dintre cele două foste republici sovietice, cu destine politice și geopolitice diferite. O democrație funcțională, Lituania e azi membră a NATO și a Uniunii Europene. Condus fără întrerupere de Lukașenko din 1994, Belarusul e calificat, frecvent, drept ultima dictatură din Europa și n-a ieșit niciodată de pe orbita Moscovei, care-l consideră un stat tampon în fața Occidentului.

Timp citire: 2 min