Cancelarul german Angela Merkel consideră că negocierile pentru pace în estul Ucrainei trebuie „menţinute în viaţă”, în pofida încetinirii lor pe fondul profundelor tensiuni ruso-ucrainene. Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat că susţine ideea Angelei Merkel, însă a acuzat Ucraina că vrea să le dinamiteze. „Avem impresia că autorităţile acestei ţări au decis să renunţe din principiu la o reglementare paşnică” – a comentat şeful statului rus, referindu-se la acordurile de la Minsk.
Acordurile de pace de la Minsk, semnate în 2015 sub egida Parisului şi Berlinului, pentru a pune capăt războiului în estul Ucrainei cu separatişti proruşi, au redus violenţele, dar nu au fos urmate de o soluţionare politică a conflictului. În afară de aceste acorduri, nu a existat niciun alt instrument pentru a se ajunge la pace în regiunile Lugansk şi Doneţk – a insistat Putin, care a cerut tratarea lor cu „respect şi delicateţe”. De altfel, Putin i-a cerut cancelarului german, care va efectua duminică o vizită în Ucraina, să-şi exercite influenţa asupra părţii ucrainene pentru ca aceasta să-şi respecte obligaţiile în cadrul acordurilor respective, pe care Moscova şi Kievul se acuză reciproc că le încalcă. Angela Merkel, care va părăsi puterea în toamnă, a precizat, în faţa lui Vladimir Putin că „va continua să lucreze pentru păstrarea integrităţii teritoriale a Ucrainei până în ultima zi a mandatului” său.
Conflictul din Ucraina, care – potrivit Ucrainei şi Occidentului – a fost declanşat cu sprijinul Rusiei, a început chiar după anexarea peninsulei Crimeea de către Moscova, în 2014. Rusia a anexat Crimeea după o revoluţie prooccidentală în Ucraina, pe care Moscova o consideră drept lovitură de stat orchestrată de Occident cu scopul de a slăbi influenţa Rusiei. Aceasta dezminte, între altele, în pofida a numeroase rapoarte contrare, că i-ar susţine militar pe combatanţii din estul Ucrainei care au fondat două republici autoproclamate proruse.
