Statele europene învecinate au înregistrat un aflux masiv de porumb, grâu sau floarea-soarelui din Ucraina, saturarea silozurilor și scăderea prețurilor pe piețele locale, ceea ce a condus la proteste ale fermierilor și la demisia ministrului polonez al Agriculturii.
Potrivit ministerului ungar al Dezvoltării Economice, „banca și-a pierdut rațiunea de a fi, din cauza sancțiunilor” americane.
Parlamentul ungar a aprobat aderarea Finlandei, dar amână acordul pentru Suedia.
Ratificarea aderării ar putea avea loc până la alegerile generale din Turcia din luna mai.
„Siguranța pasagerilor și a echipajului rămâne prioritatea numărul unu a Wizz Air, iar ca urmare a evoluțiilor recente din (Republica) Moldova și a riscului ridicat, dar nu iminent, din spațiul aerian (…), Wizz Air a luat decizia dificilă, dar responsabilă, de a suspenda toate zborurile” – precizează compania ungară.
Premierul Viktor Orban este într-o situație complicată. Politic, e tot mai izolat de partenerii occidentali. Economia Ungariei e în criză, iar fondurile europene care ar putea să o relanseze au fost blocate din cauza derapajelor anti-democratice. Cu toată prietenia pe care Budapesta a arătat-o Rusiei, aceasta nu prea are cum să îi vină în ajutor, fiind ea însăși tot mai afectată de sancțiunile occidentale. Soluția găsită de Orban pare să fie blocarea accesului Finlandei și Suediei în NATO până când UE deblochează fondurile pentru Ungaria. Se poate însă ca această politică a șantajului să își fi atins limitele.
Ungaria lui Viktor Orban s-a detașat de Uniunea Europeană prin relația tolerantă cu Moscova și încălcarea valorilor europene.
El susține că Suedia, ținta obiecțiilor turcești, „și-a respectat angajamentele” față de Ankara și „a sosit momentul să se finalizeze procesul de ratificare”.
Săptămâna trecută, prim-ministrul naționalist Viktor Orban, care e considerat şi patronul politic al preşedintei Novak, și-a exprimat îngrijorările cu privire la admiterea celor două ţări scandinave.
Firma ungară anunță că va oferi zboruri suplimentare de la Iași, din România vecină, pentru a sprijini pasagerii din Republica Moldova.
Parlamentul ungar urmează să dezbată de săptămâna viitoare intrarea în Alianță a Suediei și Finlandei.
Vicepreşedintele american, Kamala Harris a enumerat bombardarea ţintelor civile, torturile şi violurile din zonele ocupate şi deportarea ucrainenilor în Rusia.
Premierul naționalist Viktor Orban dă vina în mod frecvent pe sancțiunile impuse de Bruxelles Rusiei pentru a explica declinul economic.
Viktor Orban se declară în tabăra păcii și în favoarea unei încetări imediate a focului în Ucraina.
Ungaria are un contract „preferențial” pentru importul de gaze din Rusia, dar a ajuns să plătească mai mult decât alte state europene. Prețurile la benzină și motorină au explodat, iar inflația este cea mai mare din UE. În plus, ignorarea regulilor și valorilor europene de către Budapesta au determinat Comisia Europeană să blocheze fonduri de șapte miliarde de euro pentru Ungaria. Toate acestea sunt elemente ale unei crize generate, în cea mai mare măsură, de politicile lui Viktor Orban.
Ungaria are un contract „preferențial” pentru importul de gaze din Rusia, dar a ajuns să plătească mai mult decât alte state europene. Prețurile la benzină și motorină au explodat, iar inflația este cea mai mare din UE. În plus, ignorarea regulilor și valorilor europene de către Budapesta au determinat Comisia Europeană să blocheze fonduri de șapte miliarde de euro pentru Ungaria. Toate acestea sunt elemente ale unei crize generate, în cea mai mare măsură, de politicile lui Viktor Orban.
Kievul protestează vehement după ce premierul Viktor Orban a apreciat că Ucraina a devenit tărâmul nimănui.
Premierul ungar, Viktor Orban, le-a spus reporterilor că Ucraina e o țară a nimănui și a comparat-o cu Afganistanul.
Budapesta a mai folosit metoda pentru a obține propriile fonduri înghețate de UE.
Procurorii anticorupție români au lucrat în coordonare cu autorităţi judiciare din Republica Moldova.
Oamenii forte ai politicii din Rusia, Belarus, China și Ungaria inspiră cea mai puțină încredere.
Decizia celor patru state de a părăsi Banca Internațională de Investiții, supranumită „Banca spionilor”, a fost luată la câteva zile după invadarea Ucrainei de către Rusia. Demersul legislativ a fost anevoios în unele țări, din cauza riscurilor financiare asociate. Banca, înființată în 1970, funcționează astăzi la Budapesta, fiind condusă de la Moscova.
Decidenții de la Budapesta au acuzat, din nou, sancțiunile decise de europeni împotriva Rusiei, după ce trupele acesteia au invadat Ucraina, pe 24 februarie.
Comisia Europeană recomandase înghețarea a peste 13 miliarde de euro din fonduri europene destinate Ungariei, ca răspuns, în special, la problemele de corupție identificate în această țară.
Premierul Orban susține că este consecința sancțiunilor impuse Rusiei și învinovățește Bruxelles-ul.
Turcia şi Ungaria sunt singurele ţări membre care au împiedicat primirea rapidă în Alianţă a celor două state nordice.
Aceasta include teritorii care aparțin în prezent României, Slovaciei, Ucrainei, Austriei şi Serbiei.
În cadrul misiunii, vor fi instruiți până la 15.000 de militari.
Acesta e deranjat și de „ţiganizarea" secuimii şi a poporului maghiar.
Premierul ungar afirmase că sancțiunile împotriva Rusiei și sprijinul dat Ucrainei cresc riscul de război în Uniunea europeană.
Comisia Europeană consideră comparația nepotrivită din moment ce sancțiunile sunt menite să oprească războiul din Ucraina.
Budapesta riscă să rămână fără 7,5 miliarde de euro din finanțarea comunitară.