Învestirea ei consacră ponderea politică a femeilor în statul majoritar musulman, unde convingerile patriarhale sunt profund înrădăcinate.
Premierul Albin Kurti a declarat în repetate rânduri că reluarea dialogului cu Belgradul nu e una dintre prioritățile sale, fiindcă nu domină nici agenda cetățenilor.
După încheierea ostilităților, nu doar militari și polițiști sârbi au fost inculpați, ci și combatanți separatiști, ale cărora ținte au fost sârbii, romii și opozanții albanezi kosovari ai UCK.
Fosta provincie sârbă devine primul stat din lume cu populație majoritar musulmană care face un astfel de gest.
Bosnia este a treia fostă republică iugoslavă care primeşte vaccinuri de la Belgrad, după Macedonia de Nord şi Muntenegru.
Agențiile de presă scriu că, dacă în Uniunea Europeană campaniile de vaccinare au debutat la sfârşitul lui decembrie, statele mai sărace din Balcanii de Vest au fost lăsate să se descurce pe cont propriu.
Atunci când vorbim despre influența Rusiei, Serbia este un caz interesant de analizat datorită opiniei publice pro-ruse deja formate. E suficient să ne uităm la cotidienele din Serbia, unde îl vedem adesea pe Vladimir Putin pe prima pagină, și la mass-media sârbească, care vorbește adesea despre Rusia, pentru a ne crea impresia că narațiunea pro-rusă este creată de ziariștii și editorii sârbi.
Comentatorii spun că rezultatul scrutinului ar putea complica şi mai mult eforturile occidentale de a rezolva vechile dispute teritoriale din Balcanii de Vest.
Djukanović, a acuzat Serbia că pune în pericol suveranitatea vecinilor ei cu ajutorul aceleiaşi reţete din anii '90 şi a numit Biserica Ortodoxă Sârbă (SPC) "cel mai periculos instrument al naţionalismului sârbesc".
Românii din străinătate au putut să își exprime opțiunile în 741 de secții de votare.