Comitetul de Stat pentru Securitate Națională a afirmat că în zona de frontieră au loc „confruntări intense” şi i-a acuzat pe tadjici că „bombardează teritoriul Kîrgîzstanului cu tot arsenalul disponibil”.
Preşedintele Zelenski cere ca Rusia să fie trasă la răspundere.
Ministrul Apărării al Ucrainei a declarat că nu mai are încredere în partenerii din Occident, care nu vor să se ajungă la pace în Ucraina, potrivit unor narațiuni de propagandă distribuite de presa guvernamentală rusă. Cuvintele lui Oleksii Reznikov au fost scoase din context. El a vorbit despre un viitor acord multilateral de pace după capitularea Rusiei și un dialog constructiv cu Occidentul.
Berlinul spune că rafinăriile puteau fi oprite oricând pentru că Rusia nu mai este un partener de încrdere.
Liderul de la Kiev acuză Rusia de tortură și crime de război în nord-estul ţării eliberat recent de sub ocupația rusă.
Ucraina așteaptă o retorică mai categorică din partea Chișinăului după atacurile rușilor.
Luptele s-au oprit „mulţumită implicării comunităţii internaţionale” - susţine Consiliul Naţional de Securitate al Armeniei.
Mai bine de zece mii au venit numai miercuri.
Ucraina speră să obţină de la europeni nu doar sprijin politic şi militar, ci şi ajutor financiar, întrucât economia sa s-a prăbușit odată cu războiul.
Chiar înainte de declanșarea invaziei, Maduro a afirmat că ţara lui e alături de omologul său, Vladimir Putin, şi alături de Rusia, despre care a spus că au o cauză curajoasă şi dreaptă.
Ministerul Apărării al Poloniei a anunțat că va declanșa un război împotriva Rusiei în maximum 10 ani, potrivit unor narațiuni de propagandă distribuite de presa guvernamentală rusă. În realitate, Guvernul Poloniei a adoptat un program de înarmare și de creștere a numărului de militari în contextul riscului extinderii războiului din Ucraina asupra teritoriului său.
Ungaria a renunţat la obiecţiile care blocau decizia.
Kievul susține că nicio altă propunere nu rezolvă situația.
Apropierea Alianței de granițele ruse a fost principalul motiv evocat de Putin pentru declanșarea războiului.
Armata rusă a afirmat că lovește pozițiile forțelor ucrainene în zonele din regiunea Harkov pe care tocmai le-a cedat, în fața unei contraofensive energice a inamicului.
Experţii britanici spun că Rusia se aprovizionează din ce în ce mai mult cu armament din alte state supuse sancţiunilor internaţionale, cum ar fi Iranul și Coreea de Nord, deoarece propriile sale stocuri s-au împuţinat.
Atât Kîrgîzstanul, cât și Tadjikistanul sunt aliate cu Rusia și găzduiesc baze militare rusești, dar ciocnirile de la frontieră sunt frecvente, iar anul trecut s-a ajuns aproape de un război între cele două foste republici sovietice din Asia Centrală.
Potrivit analiștilor, Moscova, care a mediat între părți și a desfășurat o forță de menținere a păcii în regiune, are mâinile legate după ce invazia sa din Ucraina s-a împotmolit.
Bruxellesul e utilizat drept centru din care multe fundații susțin candidații de extremă dreapta, în timp ce companiile de stat ruse au direcționat fonduri în America Centrală, Asia, Orientul Mijlociu și Africa de Nord.
Rusia nu este de vină pentru creșterea globală a prețurilor la energie, ci Europa tot mai lacomă care a creat „bule energetice”. Această narațiune falsă, promovată într-o publicație online din România, reia teze ale propagandei rusești și ignoră acțiunile Moscovei care au dus la situația actuală.
Relațiile Uniunii Europene cu Belarus sunt foarte tensionate.
După declanşarea invaziei, pe 24 februarie, lui Lavrov i s-a interzis intrarea pe teritoriul american.
Un militant naționalist, Igor Gîrkin, fost ofițer FSB, care-l numeşte pe ministrul Apărării, Serghei Şoigu, „mareșalul de carton”, a spus în repetate rânduri că Rusia va fi învinsă în Ucraina dacă nu declară o mobilizare la nivel național.
„Sub conducerea strategică a președintelui Xi Jinping și a președintelui Vladimir Putin, relațiile noastre au progresat întotdeauna pe calea cea bună” – afirmă o figură de prim rang a regimului comunist de la Beijing, Yang Jiechi.
Un armistiţiu fragil, frecvent încălcat, domnea până acum la frontiera dintre cele două state ex-sovietice din Caucazul de Sud.
Republica Moldova s-a distanțat tot mai mult de Rusia odată cu preluarea puterii la Chișinău de către forțele pro-europene, după alegerile parlamentare anticipate din iulie 2021. Noua guvernare a luat o serie de măsuri pentru a reduce influența Moscovei și dependența față de aceasta și a căutat, totodată, să se alinieze cât mai mult la pozițiile Occidentului.
Contraofensiva de succes a Forțelor Armate ale Ucrainei în regiunea Harkov nu a fost doar un rezultat al bunei planificări a unei operațiuni militare, ci și o consecință a atitudinilor pro-ucrainene a populației, determinate de trecutul istoric, patrimoniul cultural important și experiențele pozitive ale primelor două etape de luptă împotriva agresiunii ruse.
Cei doi au vorbit îndelung despre consecințele invaziei declanșate de Rusia
Moscova crește presiunea asupra ucrainenilor, lipsindu-i de curent și căldură odată cu răcirea vremii.
Autoritatea Aviației Civile a Republicii Moldova a emis o directivă operațională care interzice companiilor aeriene naționale să efectueze zboruri în spațiul aerian rusesc.
De la sfârșitul lunii august, Ucraina a contraatacat și a zădărnicit planurile așa-zisei administrații instalate de ocupanți de a organiza referendumuri pentru anexarea regiunilor Herson și Zaporojie la Federația Rusă.
„Intimidarea, măsurile restrictive și sancțiunile împotriva persoanelor care își exprimă opoziția față de războiul din Ucraina compromit exercitarea libertăților fundamentale garantate de Constituție”.