Republica Moldova s-a distanțat tot mai mult de Rusia odată cu preluarea puterii la Chișinău de către forțele pro-europene, după alegerile parlamentare anticipate din iulie 2021. Noua guvernare a luat o serie de măsuri pentru a reduce influența Moscovei și dependența față de aceasta și a căutat, totodată, să se alinieze cât mai mult la pozițiile Occidentului.
Cei 75 de militari ai echipajului nu au fost puși în pericol, flotabilitatea navei nu a fost afectată, iar la bord nu sunt avarii majore.
România, ca și celelalte țări europene, va suferi cumplit din pricina prețului la gaze și a deciziei Rusiei de a stopa parțial livrările de gaze înspre Europa, dar acest lucru este numai vina liderilor europeni, care au sancționat Moscova pentru invadarea Ucrainei. Narațiunea falsă ignoră faptul că Rusia are nevoie de banii europenilor, iar aceștia din urmă și-au luat măsuri pentru a evita o criză energetică majoră.
Peste patru mii au solicitat azil şi beneficiază de toate drepturile prevăzute de legislaţia naţională.
Găgăuzia este, poate, cea mai rusofilă regiune a Republicii Moldova. O entitate separatistă la începutul anilor '90, Găgăuzia a acceptat până la urmă suveranitatea Chișinăului, însă pretinde dreptul la secesiune în cazul unei uniri cu România sau chiar și al integrării europene.
Majoritatea cetățnilor români își doresc ieșirea țării lor din NATO și UE și nu există niciun partid care să poată capitaliza politic acest curent, potrivit unei narațiuni false promovate pe Gold FM, un post asociat anterior cu promovarea unor dezinformări și știri false. Narațiunea este contrazisă de barometrele de opinie.
Statutul incert al limbii oficiale a Republicii Moldova, la 31 de ani de la independența acesteia, arată cât de dificilă a fost și rămâne definirea și acceptarea unei identități naționale. Incapacitatea de a clarifica chestiunea limbii și de a se desprinde de invenția sovietică a „moldovenismului” nu e singurul eșec al Chișinăului: la 31 de ani de independență, acesta încă nu își controlează propriul teritoriu și e incapabil să își asigure securitatea energetică și militară.
Calcelarul Olaf Scholz spune că Bulgaria, Croația și România îndeplinesc toate criteriile tehnice.
România fost prima ţară din lume care a recunoscut statalitatea vecinului său.
Peste 12.500 au venit doar vineri.
În mai 2021, ministerul de Externe de la București confirma că Federaţia Rusă l-a declarat persona non grata pe adjunctul ataşatului militar din cadrul Ambasadei României la Moscova.
Vaccinarea împotriva COVID-19 este cauza morții unei baschebaliste de 18 ani din Liga Națională de Baschet Feminin a României, potrivit unei publicații online care a promovat numeroase narațiuni false despre coronavirus. Articolul a fost publicat înainte de a se ști cauza decesului sau dacă tânăra a fost vaccinată sau nu.
Circa două treimi s-au angajat după ce armata rusă le-a invadat țara.
Guvernarea PAS provoacă haos în Moldova, vrea să rupă relațiilor cu Gazprom, iar SUA pregătesc un succesor în locul Maiei Sandu, scrie un site apropiat politicilor promovate de Kremlin. Acesta mai scrie și că Maia Sandu pregătește o lovitură de stat împotriva ei însăși. Narațiunile au scopul să discrediteze guvernarea proeuropeană de la Chișinău și să destabilizeze situația internă din Republica Moldova.
Totalul a trecut de 1,85 milioane.
Populația Republicii Moldova ar fi fost una de analfabeți, forțată să îi slujească pe români, dacă teritoriul acesteia rămânea în componența României, potrivit unei narațiuni false lansate de o publicație pro-rusă. Narațiunea a fost lansată după ce într-o localitate din Republica Moldova au fost comemorați militari români uciși în Al Doilea Război Mondial.
Republica Moldova va cere ajutorul României în cazul în care va fi atacată de Rusia, iar asta va duce la anexarea acesteia de către statul român, a scris topwar.ru. Ca și alte publicații rusești, sopwar.ru a citat incorect declarații făcute la București de președintele Maia Sandu și le-a interpretat ca anunțarea unei alianțe împotriva Rusiei.
Aceste crime atroce comise de Rusia impun investigarea şi sancţionarea lor internaţională – apreciază ministerul român de Externe.
„Acest război nejustificat împotriva Ucrainei este o încălcare gravă a dreptului internațional și a drepturilor omului” – reafirmă șefa statului, pro-occidentala Maia Sandu.
MAE afirmă că Moscova încearcă să-și justifice propria conduită prin promovarea încălcării dreptului internațional.
Președintele Maia Sandu a spus la București că ia în considerate cele mai pesimiste scenarii din cauza apropierii frontului ruso-ucrainean.
Totalul a trecut de 1,7 milioane.
Cercetările DIICOT au fost demarate în baza unui ordin european de anchetă emis de autorităţile judiciare din Spania; prejudiciul estimat este de 3 milioane de euro.
Șeful Comitetului de anchetă rus Aleksandr Bastrîkin susține, între altele, că au fost aduse acuzaţii împotriva a 92 de comandanţi militari şi a subordonaţilor acestora, iar alte 96 de persoane, între care 51 de comandanţi ai unităţilor Forţelor armate ale Ucrainei, sunt căutate.
Într-o scrisoare comună, Estonia, Letonia şi Lituania, împreună cu România şi Polonia, solicită instituţiilor UE să îşi asume un rol de leadership în păstrarea memoriei istorice şi prevenirea manipulării faptelor.
În perioada 1970–1989, în timpul dictaturii, a fost membru al partidului unic comunist, în care spune a intrat din convingere.
România va primi mulți africani și asiatici care s-au refugiat în România din calea invaziei Rusiei în Ucraina, iar autoritățile române țin secretă naționalitatea acestora.
Parteneriatul strategic nu ar fi produs niciun rezultat palpabil, ci doar a transformat România într-un importator de armament american.
Contextul de securitate, dar și voința politică de la Chișinău, au fost argumentele valide ale diplomației române în sprijinirea Republicii Moldova pe calea europeană.
Presa guvernamentală rusă, citată de unele publicații din România, a distribuit o narațiune de propagandă, lansată de directorul Serviciului de Informații Externe al Rusiei, potrivit căreia Polonia va colabora mult mai activ cu Ungaria și România pentru a acapara vestul Ucrainei. În realitate, Polonia este unul dintre cei mai vocali susținători ai eforturilor de apărare a Ucrainei de invazia rusă.
E o criză umanitară generată de fluxul de refugiați, pentru a cărei gestionare Chișinăul alocă importante resurse financiare.
Importantă, dar nu esențială, implicată, dar destul de distantă, România oficială nu obosește să se felicite pentru faptul că a intuit de multă vreme intențiile agresive ale Rusiei lui Putin. Ca de obicei, oficialii români se leagănă în periculoasa iluzie a convingerii că nimic nu trebuie schimbat în felul în care tratează teritoriul care desparte Bucureștiul de Moscova.
