Donează
Populaţia rezidentă a României era, anul trecut, de 19,05 milioane de persoane, conform primelor date provizorii pentru Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor din 2021 - a anunţat, vineri, Institutul Naţional de Statistică (INS). Faţă de populaţia rezidentă înregistrată la recensământul precedent, din 2011, România a pierdut 1,1 milioane locuitori. Din 42 de judeţe, inclusiv municipiul Bucureşti, 39 au acum mai puțin locuitori. Excepţiile sunt Ilfovul, care e, practic, satelitul Capitalei și care a cîștigat peste 150 de mii de locuitori, Bistriţa-Năsăud şi Suceava, ambele cu mai puțin de 10 mii de persoane în plus. INS menţionează că procesul de îmbătrânire demografică s-a adâncit și că a crescut cu aproape o jumătate de milion ponderea populaţiei vârstnice, de 65 ani şi peste, de la 16,1% în 2011 la 19,6% anul trecut. Informaţia privind etnia a fost disponibilă pentru 16,5 milioane de persoane din totalul celor 19 milioane care formează populaţia rezidentă a României. S-au declarat români 14,8 milioane de persoane (89,3%). Populaţia de etnie maghiară înregistrată la recensământ e de 1,002 milioane de persoane (6%), iar numărul romilor e de 569.500 (3,4%). Alte grupuri etnice semnificative numeric sunt ucrainenii (45.800), germanii (22.900) şi turcii (20.900). Apartenența confesională a fost declarată de 16,397 milioane de persoane din totalul populaţiei rezidente. 85,3% dintre acestea sunt de religie ortodoxă. 4,5% s-au declarat de religie romano-catolică, 3% de religie reformată, iar 2,5% penticostali. Greco-catolici se declară 0,7% dintre români. S-au declarat fără religie sau atei ori agnostici 0,9% dintre cetățenii recenzați. Populaţia activă este de 8,185 milioane de persoane, fiind compusă din 7,689 milioane de persoane ocupate şi din 496.100 de şomeri. Populaţia inactivă cuprinde 10,868 milioane de persoane, din care pensionarii şi beneficiarii de ajutor social reprezintă 39,5%, iar elevii şi studenţii 32%.
