FMI estimează în raportul său din octombrie că economia României va scădea anul acesta cu 0,5%, după ce în aprilie anticipa o creştere de 0,7%. Şi pentru anul viitor prognoza a fost revizuită în scădere de la o creştere a PIB-ului de 2,5% % cât a fost după primul trimestru, la 2,2%, acum. FMI se mai aşteaptă ca inflaţia medie anuală să fie de 8,2%, faţă de 7,8% cât estima în prima parte a anului, urmând să scadă în 2027 la 4,1%. Deficitul de cont curent ar urma să scadă uşor de la 7% în acest an, la 6,7% în 2027, iar şomajul ar scădea de la 6,5%, la 5,9 procente. În plan global, FMI şi-a păstrat prognoza de creştere economică pentru acest an la 3,1% şi observă că economia lumii şi-a dovedit rezilienţă, iar efectele negative ale războiului din Orientul Miijlociu au fost absorbite de revirimentul sectorului tehnologic. Totuşi numărul de ţări care generează creşterea economică mondială a scăzut din aprilie până în prezent de la 54 la 32.
Ţările euro cunosc o uşoară redresare
Zona euro dă semne neașteptate de creștere, cu o prognoză revizuită în sus cu 0,2 procente şi care depășeşte acum 1%. Motorul principal este economia Spaniei aşteptată să crească în acest an cu 2,5%, dar tendinţa este impulsionată şi de Germania, care, după trei ani dificili, inclusiv două perioade de recesiune, cunoaşte o accelerare accentuată, cu previziuni de creștere pentru 2026 de 1,3%.
Polii creşterii economice sunt în Asia şi Orientul Mijlociu
Investiţiile masive în Inteligenţa Artificială, care au eliminat şocul energetic se reflectă în primul rând în Taiwan, mare producător de semiconductori, unde este aşteptată o creștere economică stratosferică de 10,7%. Şi Statele Unite au reuşit să contrabalanseze scumpirea energiei cu investiţiile tehnologice şi păstrează prognoza de creştere anuală la 2,3%. La polul opus sunt, în schimb, fără surpriză, ţările din Orientul Mijlociu care plătesc războiul din Iran cu intrarea în recesiune. În ce priveşte celălalt gigant economic, China, creșterea din acest an este prognozată la 4,5%, cu o păstrare a tendinţei de declin şi anul viitor pentru care sunt anticipate 4 procente, ambele cifre în scădere faţă de prognoza din aprilie, din cauza cererii interne deosebit de slabe.
