Preşedintele ucrainean va avea o serie de întâlniri cu noii responsabili americani, după ce preşedintele Trump a spus că vrea să aducă părţile la tratative.
Președintele Trump spune că ajutorul american are un preț și vrea acces la resursele ucrainene.
Casa Albă spune că este o dovadă de bună-credință din partea rușilor, în perspectiva încheierii războiului din Ucraina
Președintele american spune că iadul se va dezlănțui asupra Hamas dacă acordul de încetare a focului nu va fi respectat.
Întâlnirea are loc pe fondul presiunilor pe care le face liderul de la Casa albă asupra Iordaniei și Egiptului de a prelua populația Fâșiei Gaza.
Un număr de 61 de state, inclusiv China și India, au semnat declarația agreată la Paris pentru o dezvoltare „deschisă”,„incluzivă” și „etică” a acestei noi tehnologii.
Poziția inflexibilă a Rusiei, care practic cere capitularea Ucrainei, nu va permite încheierea rapidă a păcii. Soarta Ucrainei depinde în continuare de sprijinul occidental, dar în acest moment cel american e pus sub semnul îndoielii.
Parisul dă asigurări că UE va răspunde cu aceeaşi monedă pentru a-şi apăra interesele.
În drum spre New Orleans, unde, pentru prima oară în istorie un președinte a participat la finala Super Bowl, președintele Donald Trump le-a spus jurnaliștilor că este în contact atât cu Rusia cât și cu Ucraina.
Preşedintele Trump ar vrea resurse minerale ucrainene, în schimbul sprijinului american.
Premierul ungar acuză fundațiile filantropului american, fosta administrație a Statelor Unite și oficiali europeni că au finanțat înlăturarea guvernului său.
Președintele Donald Trump a sancționat Curtea după mandatul de arestare împotriva premierului israelian.
Criza Groenlandei amenință solidaritatea în cadrul NATO și poate duce, indirect, la validarea agendelor expansioniste ale autocrațiilor. Este motivul pentru care e imperativ un compromis convenabil tuturor.
N-ar fi pentru prima oară când un locatar al Casei Albe și-ar dori acest teritoriu înghețat care, da, pentru securitatea națională a Statelor Unite este strategic.
Președintele american a scris pe rețeaua sa de socializare, Truth social, că Israelul va ceda Statelor Unite Fâșia Gaza când se vor termina luptele.
Oficialul israelian a cerut șefilor armatei să permită oricui vrea să plece de acolo să o facă și le-a transmis statelor care au criticat războiul dintre Israel și Hamas, că sunt „obligate” să-i ia la ei.
De la Washington până în Texas mii de americani au ieșit în stradă ca să conteste valul de ordine executive semnate de președintele Trump.
Președintele Statelor Unite a lansat ideea deportării palestienilor pentru a prelua și reconstrui enclava.
Trump și-a lansat propunerea în stilul bombastic caracteristic, promițând că Statele Unite vor demina Gaza, o vor dezvolta și o vor transforma „în ceva de care va fi mândru întregul Orient Mijlociu”, o „rivieră a Orientului Mijlociu” administrată pe termen lung de americani și locuită de „oameni din întreaga lume”. E genul de limbaj care amintește mai degrabă de o propunere de dezvoltare în domeniul imobiliar, cel în care Trump și-a făcut averea. De altfel ginerele lui Trump, Jared Kushner, care a propus și el anul trecut strămutarea palestinienilor din Gaza, a spus că zona poate fi privită ca o proprietate extrem de valoroasă de la malul mării. Înainte ca Gaza să fie dezvoltată însă, cei peste 2 milioane de palestinieni de acolo ar trebui să fie relocați, crede Donald Trump, care s-a și gândit unde i-ar trimite – în țările arabe, în special în Egipt și în Iordania.
Cel puțin o sută de oameni s-au strâns marți în fața Trezoreriei Federale din Washington în semn de protest față de accesul acordat miliardarului la sistemele federale.
Donald Trump a spus că SUA ar putea prelua Gaza după ce pleacă palestinienii de acolo. Nimeni din Orientul Mijlociu nu poate accepta o astfel de propunere întrucât ar amplifica instabilitatea în regiune.
La conferința de presă comună cu Beniamin Netaniahu, liderul de la Casa Albă a declarat că SUA vor „prelua” Fâșia Gaza și că palestinienii care locuiesc acolo ar trebui să plece.
Jens Stoltenberg a fost numit în funcție după o remaniere guvernamentală.
Proiectul de lege a fost creat pe fondul temerilor cu privire la o potențială interferență în viitoarele sale alegeri în contextul interesului manifestat de Donald Trump pentru insulă.
Măsurile chinezeşti sunt încă la nivel de ameninţare.
Situația din Gaza, a ostaticilor luați de Hamas, confruntarea cu Iranul și aliații săi regionali sunt temele de discuție dintre cei doi.
Decizia a fost luată cu doar câteva ore înainte de intrarea în vigoare a ordinului executiv și a venit în schimbul unui nou acord pentru fortificarea graniței dintre cele două state.
Analiștii ruși spun că cei doi nu au prea multe locuri de ales pentru eventuala întâlnire
Liderii UE discută soluții de finanțare a înarmării în fața pericolului rus și modalități de răspuns la amenințările tarifare ale lui Trump.
Președintele SUA a catalogat deficitul comercial al SUA în raport cu Europa ca fiind „o atrocitate” și îi admonestează pe europeni că nu cumpără produse americane.
