Oraşul este situat la Marea Neagră, la circa 170 de kilometri de peninsula Crimeea, anexată de Moscova în 2014.
China a elaborat un plan de pace și pretinde că este neutră în conflict, dar președintele comunist Xi Jinping nu a condamnat niciodată invazia rusă.
Acum mai puțin de două săptămâni, norvegienii au trimis acasă 15 ruși, pe care i-au calificat drept „agenți de informații”.
Peste 3.800 de firme înregistrate în România au realizat anul trecut exporturi în Republica Moldova.
El a fost arestat în martie, pe baza unei postări de anul trecut pe rețelele de socializare, despre care spune că nici nu-i aparţine.
Andrei Medvedev s-a încăierat la ieșirea dintr-un bar din centrul orașului, a opus rezistență la arestare și, trei săptămâni mai târziu, a purtat un pistol cu aer comprimat, tot lângă un bar.
Ministrul de Externe, Nicu Popescu, spune că Federația Rusă a recurs mereu la politici ostile față de Republica Moldova, după ce aceasta și-a proclamat independența față de Moscova.
Aceasta va include circa 40 de experți, mulți specializați în combaterea criminalității cibernetice și în managementul crizelor.
Încă din iunie 2022, Statele Unite i-au cerut regimului comunist de la Beijing să nu mai sprijine invazia rusă din Ucraina.
„Ucideți-i pe toți!” – le-a ordonat patronul lor, oligarhul apropiat de Kremlin Evgheni Prigojin.
Nervozitatea dintre Berlin şi Moscova e în creştere.
Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, le-a cerut în mod constant occidentalilor să livreze țării sale mai mult armament, inclusiv avioane de luptă și sisteme de rachete care pot lovi de la distanță depozitele rusești, mult în spatele liniei frontului.
„După un răgaz de 25 de zile, capitala Ucrainei a suferit un nou atac aerian inamic”.
Luna trecută, douăzeci de persoane proclamau crearea „Consiliului Popular al Muncitorilor din Petropavlovsk” și nu recunoșteau autoritatea statului kazah, ci pe cea a defunctei Uniuni Sovietice.
Departamentul Federal al Economiei din cadrul guvernului de la Berna notează că grupul de mercenari „servește ca instrument în războiul hibrid al Rusiei”.
Alianţa și-a manifestat permanent sprijinul pentru Ucraina invadată, iar statele membre furnizează Kievului echipament militar și arme.
Costurile, estimate la 165 de milioane de euro, vor fi „împărțite în mod egal” între cele două țări.
Acesta e acuzat de comportament necorespunzător faţă de poliţiştii de frontieră.
Pe lângă cereale și semințe oleaginoase, nu vor mai fi importate nici făină, miere, vin, pâine, carne și legume.
Cei care rămân aici sunt îndemnați să se înregistreze la agenţiile de ocupare a forţei de muncă.
Statele Unite îl acuzaseră pe liderul sud-american de stânga de răspândirea propagandei rusești și chinezești în lume.
Kremlinul susține că a fost arestat în „flagrant delict” de spionaj, fără a avansa probe în acest sens, iar dosarul e clasificat secret.
La începutul lunii aprilie, șeful securității, FSB, Aleksandr Bortnikov, a acuzat Ucraina și Occidentul că încearcă să-i incite pe ruși la sabotaj și la rebeliune armată.
Eurodeputatul român Siegfried Mureșan: „oferim Republicii Moldova suportul financiar de care are nevoie pentru a ne asigura că, pe toată durata acestui an, Guvernul are la dispoziție suficiente fonduri pentru a veni în sprijinul oamenilor și pentru a asigura stabilitatea economică”.
Statele europene învecinate au înregistrat un aflux masiv de porumb, grâu sau floarea-soarelui din Ucraina, saturarea silozurilor și scăderea prețurilor pe piețele locale, ceea ce a condus la proteste ale fermierilor și la demisia ministrului polonez al Agriculturii.
Începând cu 1 mai, persoanele care vin în România din zona de conflict din Ucraina vor primi direct o sumă forfetară lunară, timp de patru luni, pentru acoperirea nevoilor imediate, cazare şi hrană.
Potrivit ministerului ungar al Dezvoltării Economice, „banca și-a pierdut rațiunea de a fi, din cauza sancțiunilor” americane.
Grupul fusese, deja, inclus, în februarie, pe o altă listă de sancțiuni a Uniunii, pentru încălcarea drepturilor omului și „destabilizarea” țărilor din Africa.
El e considerat un personaj principal în eforturile Kremlinului de a destabiliza situația de la Chișinău.
Serviciile de informații norvegiene desemnează în mod frecvent Rusia, precum și China comunistă drept principalele amenințări în materie de spionaj.
Rușii cer dezghețarea activelor din străinătate ale companiilor lor legate de sectorul agricol.