Cancelarul german, Angela Merkel, afirmă că integrarea Balcanilor de Vest este un interes geostrategic absolut al Uniunii Europene. Șefa guvernului de la Berlin, care vizitează Serbia și Albania în cadrul turneului său de rămas-bun, înainte de a se retrage din prim-planul politicii europene, a recunoscut că europenii sunt concurați în Balcani de influența altor actori internaționali. La Tirana, ea participă la un summit regional, alături de responsabilii politici albanezi, bosniaci, muntenegreni, nord-macedoneni, kosovari și sârbi, și afirmă că fiecare dintre țările balcanice are un drum lung de parcurs până la integrarea europeană.
Serbia și Muntenegru au deschis, deja, negocierile de aderare. Inaugurarea acestora cu Macedonia de Nord și Albania, tratate la Bruxelles drept un tandem, e blocată de disputele identitare dintre Skopje și Sofia. Bosnia, divizată confesional și cu o arhitectura statală fragilă, și Kosovo, nerecunoscut de cinci dintre cei 27 de membri ai Uniunii Europene, între care și România, n-au nici măcar statut de candidat. Dintre fostele republici iugoslave, doar Slovenia și Croația fac parte din UE. Guvernul sloven, care asigură președinția semestrială rotativă a Uniunii, va organiza, luna viitoare, un nou summit regional, consacrat extinderii.
Uniunea Europeană trebuie să recunoască faptul că ţările din Balcanii de Vest care vor să fie admise îşi pierd încrederea în Bruxelles, din cauza strategiei lungi de aderare, dublată de lentoarea cu care europenii le-au sărit în ajutor în perioada pandemiei – afirma, în mai, un document comunitar intern, citat de agenţiile de presă. Uniunea le-a trimis celor şase ţări vaccinuri anti-COVID-19 omologate pe teritoriul său, dar numai după ce China şi Rusia distribuiseră, deja, în regiune milioane de doze fabricate în laboratoarele lor şi-şi măriseră, astfel, vizibilitatea şi influenţa.
