Comisia Europeană a aprobat, marți, planul național de redresare și reziliență post-pandemică al Estoniei, în valoare de aproape un milliard de euro. Mica republică baltică ex-sovietică va primi de la Bruxelles, până în 2026, 969.3 milioane, prin care vrea să-și transforme economia într-una mai verde și mai digitalizată. 42 de procente din sumă vor fi investite pentru reducerea emisiilor de carbon, iar 22% pentru programe de digitalizare.
Anunțul Bruxellesului e considerat o reușită a guvernului învestit în ianuarie, când Kaja Kallas, lider al Partidului Reformei, a devenit oficial cea dintăi femeie premier din această ţară, după ce Executivul precedent a demisionat din cauza unui scandal de corupţie. Fiică a fostului comisar european pentru Transporturi dintre 2010 și 2014, Siim Kallas, și avocată de profesie, Kaja Kallas, 43 de ani, a preluat funcţia de premier de la Juri Ratas, care a demisionat după acuzaţiile împotriva partidului său de Centru privind acordarea unor ajutoare de stat pentru un proiect imobiliar. Centriștii au rămas parteneri-juniori în noul cabinet.
Kallas a declarat că echipa sa, formată din şase femei şi opt bărbaţi, acordă prioritate creşterii economice. Chiar dacă în prezent Estonia se confruntă cu o uriaşă criză cauzată de pandemia de coronavirus, aceasta ar putea fi folosită ca un stimul pentru viitor - a spus la învestire șefa Partidului Reformei, ale cărui politici economice sunt considerate de analiști pro-business. Partidele lui Kallas și Ratas sunt principalele forţe politice din Estonia după redobândirea, în 1991, a independenţei față de Moscova şi ambele susţin ferm apartenența țării la Uniunea Europeană şi la NATO.
