PROPAGANDĂ DE RĂZBOI: Rusia arată reținere în războiul din Ucraina, mai ales când atacă obiective civile

Rusia arată reținere în războiul său din Ucraina și cel mai recent a făcut-o când a bombardat infrastructură ca răspuns la avarierea podului Kerci, scrie presa rusă, care citează un politician/politolog extremist din Polonia. În realitate, atacul masiv a ucis zeci de civili pe teritoriul Ucrainei, iar rachete au lovit case, parcuri, infrastructură critică și socială, Rusia fiind acuzată de terorism.    

ȘTIRE: „Atacul recent al Rusiei asupra infrastructurii ucrainene a fost unul „simbolic”. Rusia nu trebuie să lupte cu jumătate de putere, dacă își dorește să învingă Ucraina, a declarat într-un interviu pentru Ukraina.ru publicistul și politologul polonez Konrad Rękas [...].

Nu veți reuși să construiți o nouă ordine mondială dacă veți avea milă și veți lupta cu jumătate de putere. Dacă nu aveți voința necesară pentru luptă – trebuie să încheiați pace. Dacă vreți să fiți învingători – trebuie să luptați mult mai serios”, scrie Ukraina.ru, citându-l pe Rękas.

Într-un alt articol, Ukraina.ru menționează că „regimul de la Kiev organizează în mod sistematic atacuri teroriste asupra cetățenilor ruși”, iar Moscova este nevoită să răspundă și să elibereze toate regiunile Ucrainei. Este din nou citat politologul polonez: „Stalin nu l-a alungat pe Hitler doar până la fostele hotare ale URSS. El nu i-a spus lui Rokossovski pe Bug: „Ajunge, nu mai este teritoriul nostru, oprește denazificarea! Organizează acolo un referendum și întoarce-te acasă! Să nu bombardezi pe nimeni acolo pentru că va scrie urât despre noi presa din Occident”.

NARAȚIUNE: Rusia a arătat reținere când a lansat atacul masiv prin care a reacționat la bombardarea podului Kerci.

DE CE ESTE FALSĂ NARAȚIUNEA: În data de 10 octombrie, Rusia a lansat asupra Ucrainei 84 de rachete și 24 de drone, cu o valoarea totală medie de 700 de milioane de dolari, potrivit Forbes.  Mai mult de jumătate dintre rachete au fost doborâte de sistemul de apărare antiaeriană, potrivit Kievului. Pe 11 octombrie Rusia a lansat 28 de rachete asupra Ucrainei dintre care 20 ar fi fost doborâte. De asemenea, au fost doborâte 13 drone iraniene, după cum afirmă tot Kievul.  Dacă toate rachete atingeau ținta, distrugerile din Ucraina erau de cel puțin 2-3 ori mai mari și ar fi fost uciși mult mai mulți civili.

Explicația oficială a fost că bombardamentele reprezintă replica Rusiei la explozia care a avariat podul Kerci, construit ilegal de Rusia pentru a face o legătură terestră cu peninsula ucraineană a Crimeii, invadată și anexată tot ilegal de Moscova în 2014. Ucraina nu a admis vreo responsabilitate în explozia care a avariat podul, care pentru Vladimir Putin are o semnificație simbolică foarte mare. Bombardamentele au avut loc și pe fondul victoriilor ucrainene de pe front atât în estul Ucrainei cât și în zona de sud. De notat că țintele au fost civile – fie zone rezidențiale, fie elemente de infrastructură (30% din cea energetică a fost avariată) –, fără vreo valoare militară, ceea ce arată că populația civilă a fost ținta, urmărindu-se demoralizarea și terorizarea ei.

În sfârșit, de notat că încă de la începutul războiului, civilii au fost în repetate rânduri ținta atacurilor ruse, printre cazurile notabile numărându-se bombardarea teatrului din Mariupol, a gării din Kramatorsk, a convoiului din apropiere de Zaporojie etc. La acestea se adaugă numeroasele atacuri rusești asupra unor zone rezidențiale, instituții de învățământ și medicale, miile de crime de război, de la execuții sumare, tortură și strămutări forțate până la violuri, documentate de organizații internaționale și de procuratura ucraineană. Toate trimit către o strategie care include și atacarea intenționată a țintelor civile, în niciun caz neputându-se spune că rușii fac eforturi pentru a evita astfel de ținte.

Comunitatea internațională a condamnat ultimele atacuri (la fel cum a procedat și anterior, în situații similare), iar un purtător de cuvânt al  Înaltului Reprezentant UE pentru Politică Externă şi de Securitate Josep Borrell, Peter Stano, a declarat că acțiunile  Rusiei par să fie „crime de război”, iar cei care se fac vinovați de ele trebuie „să dea socoteală”.

La 13 octombrie Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) a desemnat Rusia ca fiind stat terorist prin adoptarea unei rezoluții intitulate „Escaladarea continuă în agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei”.

În pofida acestor reacții ale comunității internaționale, presa rusă încearcă să justifice atacurile cu rachete asupra orașelor ucrainene, citându-l pe un politolog polonez cunoscut pentru pozițiile sale radicale pro-ruse și în favoarea agresiunii împotriva Ucrainei, care a colaborat în ultimii 10 ani cu diferite posturi de televiziune și ziare de la Moscova. Konrad Rękas a fost membru al diferitor partide naționaliste poloneze, a fost editorialist și corespondent al ziarului Pravda de la Moscova.  Politologul polonez este și membru al Centrului European de Analiză Geopolitică, cu sediul în Polonia și care are filiale în Rusia. Acest centru, potrivit presei ruse, a trimis observatori la diverse alegeri în regiuni separatiste ca Osetia, Abhazia sau Transnistria.

Rękas nu reprezintă mediul academic polonez, ilustrând de cele mai multe ori narațiunile ruse de propagandă ca și mulți alți experți din străinătate care colaborează cu presa pro-Kremlin.

Bazându-se pe declarațiile lui Rękas presa rusă încearcă să convingă opinia publică că atacurile nu au afectat viața civililor din Ucraina și că războiul Rusiei este unul corect, cu față umană.

Același Konrad Ręka cheamă armata rusă să fie mai dură și să „denazifice” toate regiunile ucrainene, făcând aluzii false la istoria celui de al Doilea Război Mondial.

În realitate, armata ucraineană nu poate fi comparată sub nicio formă cu trupele naziste, iar războiul Rusiei este unul de invadare a unui teritoriu, un act neprovocat de agresiune condamnat de comunitatea internațională.

În iulie 2015 Ucraina a interzis prin lege orice manifestare publică a ideologiei comuniste și naziste, astfel încât este lipsită de sens afirmația că acest stat trebuie „denazificat”. În plus, militarii ucraineni au participat în cadrul armatei sovietice la victoria asupra nazismului.

141 de state membre ale Adunării Generale ONU au votat o rezoluție care condamnă agresiunea rusă în Ucraina. Doar 5 state, inclusiv Rusia, au votat împotrivă. Cu ajutorul specialiștilor din străinătate, Kievul colectează probe pentru a demonstra că Rusia a comis crime de război pe teritoriul Ucrainei și că este un stat terorist.

Veridica a demontat o serie de narațiuni false ale presei ruse, potrivit cărora locuitorii regiunii Zaporojie așteaptă eliberarea orașelor Micolaev, Harkov și Odessa de naziștii ucraineni. Presa pro-Kremlin a mai scris  că din cauza propagandei neonaziste a Kievului, ucrainenii nu înțeleg că sunt eliberați de Rusia, nu ocupați. Propaganda rusă a încercat să convingă fără nicio probă societatea rusă că în Ucraina a fost canonizat liderul naționalist Stepan Bandera.