Donează
Breaking Fake News realizează, săptămânal, o selecție a narațiunilor false demontate în presa internațională.
Planul secret al Rusiei de supunere a Republicii Moldova
expressen.se / 15 mar. 2023;
Dezvăluirea recentă a strategiei secrete de destabilizare a Republicii Moldova elaborată de Serviciul de Securitate al Rusiei (FSB) probează încă o dată prăpastia dintre declaraţiile publice şi intenţiile reale ale Kremlinului în privinţa ţărilor vecine. Documentul – obţinut de un grup de publicaţii, între care Yahoo News, Delfi – Estonia, Expressen – Suedia, Süd Deutsche Zeitung şi Rise Moldova – a fost elaborat în 2021 sub titlul “Obiectivele strategice ale Federaţiei Ruse în Republica Moldova” şi descrie pe cinci pagini direcţiile de acţiune pentru aducerea graduală a Chişinăului în sfera de influenţă a Moscovei. Printre obiectivele imediate se află prezervarea situaţiei din Transnistria, inclusiv menţinerea prezenţei militare ruseşti şi blocarea oricărei încercări a guvernului moldovean de normalizare a situaţiei. Prioritară pentru administraţia de la Kremlin este şi asigurarea activităţii neîngrădite a publicaţiilor ruse şi pro-ruse, precum şi crearea şi sprijinirea unei reţele de organizaţii neguvernamentale filo-ruse pe teritoriul republicii. Una din ţintele vizate până în 2025 este încurajarea atitudinilor favorabile Rusiei, atât la nivelul întregului electorat cât şi la cel al elitelor, simultan cu subminarea colaborării Republicii Moldova cu NATO şi România. Pentru strategii Kremlinului, sunt importante atât obstrucţionarea aşa-numitei „politici de românizare” a populaţiei, cât şi menţinerea în şcoli a educaţiei în limba rusă. Păstrarea dependenţei republicii de gazul rusesc este identificată ca principal obiectiv în domeniul economic. Potrivit documentului, în Moldova anului 2030 grupurile de influenţă pro-ruse ar trebui să fie stabile, iar ponderea decidenţilor cu atitudine negativă faţă de NATO substanţială. În acelaşi an, limba rusă ar trebui să ajungă principala limbă de comunicare interetnică, iar presa rusă să fie omniprezentă. Cât priveşte domeniul economic, documentul FSB preconizează ca până la sfârşitul deceniului volumul tranzacţiilor Chişinăului în cadrul Uniunii Economice Eurasiatice să sporească, în detrimentul schimburilor comerciale cu Occidentul.
Războiul din Ucraina şi „Internaţionala” ruso-chineză a dezinformării
csmonitor.com / 22 mar. 2023; rferl.org / 6 mar. 2023
Vizita preşedintelui chinez Xi Jinping la Moscova confirmă apropierea conjuncturală dintre cele cele două ţări la mai bine de un an de la invadarea Ucrainei. Studiul publicat recent de German Marshall Fund's Alliance for Securing Democracy constată că mesajele oficialilor şi ale presei din China au evoluat de-a lungul războiului, furnizând o tot mai mare acoperire retoricii Kremlinului, în ciuda neutralităţii declarate de Beijing. Potrivit raportului, convergenţa pro-rusă s-a realizat prin preluarea de către China a direcţiilor cheie ale propagandei ruse, în paralel cu minimalizarea crimelor de război ale ruşilor. Astfel, presa chineză a evitat folosirea cuvântului “invazie”, alegând - potrivit terminologiei Kremlinului - expresia “operaţiune specială”. În multe cazuri, publicaţiile din China au preluat dezinformările şi teoriile conspiraţiei promovate de presa rusă, de la falsul armelor biologice produse de americani în Ucraina la teza fantezistă a înscenării masacrului de la Bucea. Între 24 februarie 2022 şi 23 ianuarie curent, conturile Twitter ale diplomaţilor chinezi şi ale presei de stat l-au citat pe ministrul rus de Externe Serghei Lavrov de trei ori mai des decât pe omologul său ucrainean Dmitro Kuleba. În aceeaşi perioadă, Vladimir Putin a primit de opt ori mai multe menţiuni decât Volodimir Zelenski. O altă discrepanţă sesizată de analişti este că, în intervalul menţionat, mesajele negative ale aceloraşi surse au vizat NATO, deşi până invadarea Ucrainei alianţa nu era o ţintă predilectă a presei chineze.
Propagandă rusă deghizată în „fact checking”
time.com / 15 mar. 2023; logically.ai / 15 mar. 2023
Specialiştii în dezinformare consideră „War on fakes” – Război falsurilor – drept cea mai de succes campanie propagandistică online lansată de Rusia imediat după invadarea Ucrainei. Statisticile arată că popularul canal Telegram, care pretinde că oferă verificări „obiective” şi „neparazitate” ale informaţiilor despre conflict, a atras un milion de urmăritori în prima săptămână, ajungând rapid la 20 de milioane de vizualizări zilnic. Amalgamul de afirmaţii pretins verificate, convergente cu scenariile Kremlinului, susţinerea consecventă a acţiunilor armatei ruse, învinuirea adversarilor pentru atrocităţile împotriva civililor au fost frecvent citate pe conturile guvernanţilor ruşi şi ale propovăduitorilor mesajelor Moscovei. După mai bine de un an război, compania britanică Logically, specializată în detectarea dezinformării online, l-a identificat pe omul din spatele „War on fakes” ca fiind Timofei Vasiliev, un fost jurnalist rus care a lucrat în organizaţii apropiate de Kremlin şi care în prezent realizează rubrica „Fake control” în emisiunea propagandistului Vladimir Soloviov de la cel mai popular canal al televiziunii de stat. Analiştii britanici au depistat legătura lui Vasiliev cu canalul Rossia 1 după ce numele, numărul său de telefon şi adresa de e-mail le-au atras atenţia odată cu actualizarea datelor de înregistrare ale site-ului „War on fakes”. Contactat de jurnaliştii revistei Time, Vasiliev a refuzat să comenteze.
„Războiul” ruso-ucrainean din muzeele lumii
smithsonianmag.com /23 mar. 2023; lemonde.com / 17 mar. 2023;
Rusia înregistrează pierderi de prestigiu semnificative în faţa Ucrainei în cataloagele şi pe simezele marilor muzee ale lumii. În 10 februarie, celebrul Metropolitan Art din New York a recunoscut identitatea ucraineană a pictorilor Arhip Kuidji şi Ilia Repin, prezentaţi până acum ca artişti ruşi. Rectificarea, operată la solicitarea istoricilor, a fost considerată un prim pas al unei aşa-numite “decolonizări a artei ucrainene”. O săptămână mai târziu, Musée D’Orsay din Paris a organizat o masă rotundă dedicată pictorilor ruşi, ignorând – în ciuda solicitărilor – identitatea ucraineană a aceloraşi pictori şi expunându-se astfel acuzaţiilor că ar fi instrumentul propagandei ruse. Ilia Repin şi Arhip Kuidji s-au născut pe teritoriul ucrainean în epoca în care Ucraina făcea parte din Imperiul Rus. Faptul că au absolvit Academia Imperială de Arte Frumoase din Sankt Petersburg - singura posibilitate în acea vreme de a urma o carieră artistică – nu i-a făcut să întrerupă legăturile cu Ucraina, unde au revenit adeseori, aşa cum stau mărturie subiectele operelor lor. Un alt caz de „decolonizare a artei” este cel al seriei tematice de pasteluri ale Edgar Degas care înfăţişează femei dansând în costume populare ucrainene, cunoscută sub numele de “Dansatoarele rusoaice”. Anul trecut, London’s National Gallery a rectificat titlul unei lucrări în “Dansatoare ucrainene”, pentru ca luna trecută şi Metropolitan New York să redenumească o pictură din propria colecţie.
(Horia Grușcă)
