Donează
Republica Moldova se pregătește să renunțe la statutul său de neutralitate și să îi cedeze NATO controlul asupra fortelor sale armate, potrivit unei narațiuni false apărute în presa rusă. De fapt, e vorba doar de reînnoirea periodică a Planului de acțiuni cu NATO, care nu are vreo legătură cu neutralitatea sau aderarea la Alianță.
ȘTIRE: „Guvernul Republicii Moldova a aprobat noul Plan individual de acțiuni al parteneriatului cu NATO pentru anii 2022-2023 [...]
Planul prevede ‚Consolidarea controlului democratic asupra forțelor militare ale Republicii Moldova, cooperarea în modernizarea și dezvoltarea capacităților forțelor armate ale Republicii Moldova, cooperarea in combaterea noilor amenințări la adresa securității precurn atacurile cibernetice, terorismul, proliferarea armelor de distrugere în masă.’
În acest fel, Moldova își lasă forțele militare sub controlul Alianței Nord-atlantice, care, odată cu deschiderea Centrului de informare și documentare NATO la Chișinău (de fapt Oficiul de Legătură NATO. Centrul de informare și documentare este o instituție neguvernamentală care funcționează din 2007 n.red) are acces la toate informațiile, inclusiv la cele militare.
Adoptarea acestui plan, care indică fără echivoc renunțarea Republicii Moldova la statutul de neutralitate, a coincis în timp cu un șir de acțiuni de destabilizare a relațiilor moldo-ruse”
NARAȚIUNI: 1. NATO preia controlul asupra armatei și sistemului de apărare al Republicii Moldova. 2. Guvernarea de la Chișinău este gata să forțeze aderarea Republicii Moldova la NATO.
CONTEXT/ETOS LOCAL: Colaborarea Republicii Moldova cu NATO a început încă în anii '90, iar unul din cele mai importante proiecte ale NATO a fost evacuarea unor cantități importante de pesticide, rămase din perioada sovietică și care reprezentau un pericol pentru poluarea mediului și otrăvirea solului și apelor.
Alianța Nord-Atlantică este însă prezentată în continuare ca o sperietoare pentru o bună parte a populației Republicii Moldova, care o privește prin prisma propagandei sovietice și, mai nou, a Federației Ruse.
Politicieni pro-ruși de la Chișinău invocă frecvent un așa-numit risc al aderării Republicii Moldova la NATO sau al deschiderii unor baze militare ale Alianței pe teritoriul Republicii Moldova, deși astfel de intenții nu au fost exprimate vreodată la nivel oficial.
Republica Moldova este stat neutru, potrivit Constituției sale. Unii politicieni de dreapta au pledat pentru abandonarea acestui statut, dar o astfel de măsură nu ar fi susținută decât de 20-25% din populație, care ar vota pentru aderarea la NATO, potrivit sondajelor.
În anul 2006, în timpul guvernării comuniste, Republica Moldova a semnat un Plan individual de acțiuni cu NATO, care este actualizat periodic. Guvernul de la Chișinău a aprobat în ședința sa de miercuri planul de acțiuni pentru anii 2022-2023.
Dezinformările despre presupuse activități ale NATO în Republica Moldova, construcția de baze ,militare, sau chiar posibila aderare la NATO apar periodic în presa rusă și cea de limbă rusă din Republica Moldova, fiind alimentate și de declarațiile sau aluziile unor politicieni de stânga. Acum însă, astfel de articole sunt menite să incite și mai mult spiritele pe fondul crizei din Ucraina, solicitărilor Moscovei privind retragerea NATO din Europa de Est, și a campaniei rusești de dezinformare privind presupuse intenții agresive ale Alianței Nord-Atlantice.
De notat și că Republica Moldova are unul dintre cele mai mici bugete militare din lume, pe teritoriul său există un conflict înghețat, în Transnistria, și tot acolo staționează un contingent militar rus care, oficial, păzește un depozit cu muniție din perioada sovietică. E foarte puțin probabil ca NATO să vrea în rândurile sale un stat aflat în conflict care, pe deasupra, are forțe rusești pe teritoriul său.
OBIECTIV: Să prezinte guvernarea de la Chișinău ca fiind adepta cedării armatei (și intereselor naționale) Alianței Nord-Atlantice și a aderării la această organizație (idee nepopulară în Republica Moldova). Să confirme afirmațiile Moscovei despre pericolul extinderii NATO în Europa de Est.
DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Relațiile Republicii Moldova cu NATO se bazează pe realizarea unui Plan comun de acțiuni, reînnoit periodic, începând cu anul 2006. Acest Plan de Acțiuni nu prevede nici aderarea Republicii Moldova la NATO și nici renunțarea la statutul de neutralitate, prevăzut în Constituția adoptată în 1994.
„Cooperarea Republicii Moldova cu NATO este bazată pe respectul neutralităţii constituţionale a statului. În condiţiile statutului său de neutralitate, Republica Moldova, prin implementarea IPAP, nu urmăreşte obiectivul aderării la Alianţa Nord-Atlantică. Autoritățile moldovenești își propun să implementeze IPAP pentru avansarea procesului de reformare şi modernizare a sectorului de securitate şi apărare naţională în conformitate cu noile evoluţii şi cerinţe ale mediului actual de securitate, pentru dezvoltarea capacităților necesare de a face față noilor provocări, consolidarea securității cetățenilor Republicii Moldova și a statului. Totodată, Republica Moldova este determinată să dezvolte cooperarea cu statele membre și partenere NATO în combaterea noilor amenințări comune la adresa securității cum ar fi terorismul, amenințările cibernetice, care nu mai 5 recunosc frontiere naționale și au un caracter tot mai variat și complex, și să contribuie la promovarea stabilității și securității în regiune și pe continentul european”, potrivit documentului adoptat de Guvern la 19 ianuarie.
De altfel, în contextul în care deseori apar dezinformări în legătură cu relațiile Republicii Moldova cu NATO, ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Nicu Popescu, a precizat la ședința la care a fost adoptată prelungirea Planului că acțiunile și cooperarea în cadrul acestui document „nu afectează principiul neutralității statului și sunt în totală conformitate cu statutul de țară neutră”. De asemenea, el a punctat că noul Plan nu trasează obiective sau direcții noi de colaborare, fiind comparabil cu cele adoptate anterior, iar Republica Moldova „își păstrează dreptul suveran asupra oricărei decizii legate de securitatea și apărarea sa”.
SÂMBURE DE ADEVĂR: Guvernul de la Chișinău a aprobat în ședința sa de miercuri planul de acțiuni pentru anii 2022-2023, lucru care se întâmplă periodic, după semnarea primului Plan individual de acțiuni în 2006.
REACȚII OFICIALE: Ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Nicu Popescu a precizat la ședința de Guvern, pentru a înlătura speculațiile, că noul Plan nu prevede activități noi, în comparație cu cele precedente, nu atentează la statutul de neutralitate a Republicii Moldova și nu prevede obligațiuni sau angajamente față de NATO legate de deciziile Chișinăului în materie de apărare și securitate.
