FAKE NEWS: Mamografiile distrug sănătatea femeilor

Prin mamografii, forțe oculte urmăresc îmbolnăvirea femeilor, conform unei teorii conspiraționiste reluate în aceste zile pe rețelele de socializare.

Martorul care nu mai poate depune mărturie

ȘTIRE: „MAMOGRAFIA ESTE CEA MAI MARE CRIMA ORGANIZATĂ ÎMPOTRIVA FEMEIILOR!! ️Femeile care merg la mamografii probabil nu sunt conștiente de răul pe care și-l fac singure. Câteva detalii de luat în considerare înainte de a decide asupra unei recenzii:

- 50-60% din rezultatele „pozitive” sunt incorecte!! Deci, fiind diagnosticat cu „cancer de san” in 50-60% din cazuri, se dovedeste ca nu a existat deloc!!

- in timpul examinarii, sanul este presat cu o greutate mare de 10kPa (1019 kg/m2) si apoi sanatos, foarte sensibil, tesutul glandei laptelui este bombardat de raze radioactive!!

- stimulează creșterea tumorii și răspândirea metastazelor!!

- Studiul realizat pe 690.000 de înregistrări a arătat că femeile complet sănătoase au dezvoltat cancer de sân într-un număr mare de cazuri după examenele mamografice!!

- Elveția este prima țară din lume care interzice examenele mamografice

Așa că mafia medicală criminală impune agresiv mamografii periodice anuale ale femeilor sănătoase, pentru a le face paciente profitabile!! Chiar și regretata mea mama, care s-a confruntat cu asta toată cariera ei, și-a dat seama spre sfârșitul vieții că a fost complice fără să vrea la cea mai mare crimă medicală împotriva femeilor.”

NARAȚIUNE: Mafia medicală impune femeilor efectuarea de mamografii pentru a le îmbolnăvi și a profita ulterior de pe urma bolilor pe care le provoacă.

CONTEXT: Dintre cele peste 200 de forme de cancer identificate în acest moment, cea mai frecventă, în cazul femeilor, este cancerul mamar. Tratamentul acestuia este adesea asociat cu pierderea sânului sau a ambilor sâni. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, începând cu anul 2021, cancerul de sân a devenit cel mai frecvent tip de cancer la nivel global, reprezentând un procent de 12% dintre cazurile oncologice diagnosticate anual. În România, cancerul de sân reprezintă principala cauză de mortalitate la femei, această afecțiune reprezentând 16% din totalul deceselor cauzate de cancer.

În prezent, cancerul mamar poate fi depistat în stadii precoce, cu ajutorul unor proceduri medicale și, descoperit la timp, devine o afecțiune tratabilă, cu prognostic favorabil pe termen lung. Principala metodă de examinare a femeilor pentru depistarea cancerului de sân este mamografia, procedură ce este recomandat a se efectua anual de către femei, după împlinirea vârstei de 40 de ani. Ea reprezintă o metodă de screening care detectează și analizează microcalcificările, singurul semn de cancer mamar.

În ciuda acestui fapt, există mai multe controverse în curs de desfășurare cu privire la beneficiile și riscurile screening-ului mamografic. Diferite grupuri profesionale au publicat studii contradictorii cu privire la momentul în care femeile pot începe procedura, frecvența acesteia și stoparea sa. Un studiu realizat de doi cercetători danezi în anul 2000 susținea că nu există suficiente dovezi în sprijinul afirmației că mamografia reduce semnificativ mortalitatea cauzată de cancerul mamar, însă analiza celor doi fusese făcută prin excluderea a șase dintr-un număr de opt studii majore legate de mamografie și se raporta la mortalitate în general, în loc de mortalitatea cauzată de cancer la sân. Unul dintre aceștia, Peter C Gøtzsche, a publicat ulterior, în 2015, un articol în Journal of the Royal Society of Medicine, în care concluziona că, din cauza tratamentelor la care sunt supuse pacientele cu rezultate fals pozitive la mamografii, procedura ar crește cu o treime rata mortalității acestora. Pozițiile sale constant critice la adresa mamografiei și a vaccinului HPV au dus, în cele din urmă, la demiterea sa din funcția de profesor al Universității din Copenhaga și la excluderea din colectivul Centrului de Cercetare „Nordic Cochrane”, al cărui membru fondator era. Consiliul de administrație al centrului a anunțat excluderea lui Gøtzsche, din cauza unui „comportament perturbator și inadecvat, dessfășurat pe parcursul mai multor ani, subminând cultura instituțională a organizației, în detrimentul activității, reputației și membrilor săi.”

Narațiunea potrivit căreia mamografiile mai mult dăunează decât ajută a apărut inițial în spațiul mediatic românesc ca urmare a promovării acesteia de către Olivia Steer, în 2016. Steer este arhicunoscută pentru pozițiile sale antimedicină, susținând că bolile dispar de la sine sau „ajutate” de o alimentație potrivită. În același timp, orice act medical reprezintă un atentat la sacralitatea corpului și nu face altceva decât să îmbolnăvească și mai mult organismul.

În ultimele două luni, o postare care readuce în atenția publicului narațiunea cu „mamografiile cauzatoare de cancer” circulă pe rețelele de socializare în mai multe limbi (engleză, franceză, poloneză, slovacă, finlandeză) și pare a avea originea în spațiul ex-iugoslav. Ea a fost preluată de mai multe conturi ce promovează diverse forme de medicină și terapii alternative, unele citând sursa inițială, altele asumându-și „cercetările” în domeniu și rezultatele acestora.

OBIECTIV: Promovarea discursului antisistem şi validarea teoriilor conspiraţioniste promovate anterior.

Realitate: mamografia poate depista cancerul în stadii incipiente

DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Afirmația că mai mult de jumătate din testele poztive sunt de fapt false nu are la bază absolut nici o bază reală, pentru simplul fapt că, de principiu, cancerul, indiferent de forma sa, nu este diagnosticat exclusiv pe baza unui singur test, ci în urma unui cumul de teste, analize și proceduri medicale. În cazul cancerului mamar, el nu este diagnosticat niciodată doar pe baza mamografiei, necesitând și alte investigații. Practic, mamografia este doar primul pas în depistarea unui cancer la sân. În caz că medicul are suspiciuni după efectuarea mamografiei, urmează alte teste, ca biopsia sau RMN-ul, care stabilesc cu exactitate dacă pacienta are sau nu cancer la sân.

Afirmația conform căreia sânul este supus unei presiuni de peste 1.000 de kilograme pe metru pătrat, în timpul unei mamografii, este complet falsă și nu are la bază nici un fel de măsurători. Mamografia se face bilateral, în două planuri, pentru fiecare sân în parte, și astfel, într-adevăr, pot apărea dureri ușoare, mai ales în cazul femeilor cu sâni mai mici, pentru că prinderea sânului între două plăci este îngreunată de dimensiunile reduse. La fel, ipoteza iradierii care „stimulează creșterea tumorii și răspândirea metastazelor” este o absurditate. Doza de iradiere utilizată la mamografie este foarte scăzută, fiind comparabilă cu cea folosită la o radiografie dentară. De aceea, riscurile asociate sunt foarte mici, iar expunerea la radiații nu este periculoasă și nu poate provoca afecțiuni oncologice.

La această oră, nu există nici un studiu care să fi dovedit apariția cancerului mamar la femei „complet sănătoase” după efectuarea mamografiei. Este posibil însă, evident, ca boala să apară între două mamografii, dar acest fapt nu înseamnă că maladia a fost cauzată de mamografia precedentă. Există de asemenea și posibilitatea unei mamografii „fals negative”, atunci când ea arată normal, în ciuda prezenței cancerului de sân. În general, mamografiile ratează aproximativ 1 din 8 cancere de sân, mai ales la femeile cu țesut dens. În mod logic, ca orice altă metodă din medicină, mamografia are o rată de eroare. Dar din punct de vedere statistic, beneficiile mamografiei depășesc cu mult riscurile, iar acest tip de investigație medicală este, în acest moment, cel mai eficient mod de depistare a cancerului mamar în faze incipiente, perfect tratabile.

Ultima afirmație este și cea mai absurdă. Elveția nu a interzis mamografiile. Ipoteza se bazează probabil pe recomandările Consiliului Medical Elvețian, organism desființat între timp, care a propus, acum 10 ani, oprirea examinărilor periodice prin mamografii. Instituția nu reprezenta statul elvețian, ci era doar un centru de cercetare medicală, iar concluziile sale au fost criticate de experții în domeniu, care au afirmat că sunt bazate pe date greșite, incomplete sau interpretate greșit. Astăzi, în Elveția, mamografia este o procedură medicală al cărei cost este acoperit de asigurările de sănătate și este recomandat femeilor cu vârste cuprinse între 40 și 59 de ani în fiecare an și femeilor cu vârste cuprinse între 60 și 75 de ani la fiecare doi ani”, potrivit Biroului Federal elvețian de Sănătate Publică.