Facebook Twitter Instagram Youtube LinkedIn

Editoriale

De la „poduri de flori” la pragmatism. Soft power românesc în Moldova.

Vaccinuri
©  |  

Se spune că în orice criză există și oportunități. Bucureștiul pare să fi înțeles acest lucru în relația cu Republica Moldova. A livrat în pandemie echipamente medicale de milioane de euro și a trimis deja peste Prut 72.000 de doze de vaccin anti-COVID19. Asistența din această perioadă de criză nu reprezintă însă o noutate – în ultimii ani, România a finanțat numeroase proiecte care au un impact direct asupra populației. În paralel, s-a mers ceva mai puțin pe un anume tip de discurs patriotic, iritant pentru o parte semnificativă din populația Republicii Moldova. Rezultatul acestei politici prin instrumente de tip soft-power este că în timp ce partidele declarat unioniste de la Chișinău sunt în cădere liberă în preferințele electoratului, în mod paradoxal, numărul unioniștilor este în creștere.

De la vorbe la sprijin concret. Cum pierde Rusia teren la Chișinău.

În Republica Moldova acționează, încă de la fondarea țării, două mari forțe – cele care vor ca țara să se afle în așa-numita lume rusă, în orbita fostei capitale imperiale, Moscova (numele s-au schimbat de-a lungul timpului: agrarieni, comuniști, socialiști) și cele care și-ar dori o orientare spre Vest, reprezentat fie de România, pentru unioniști, fie de Uniunea Europeană. Taberele caută să își justifice opțiunea, prezentând și avantajele respectivelor orientări și forța pe care o au cei pentru care optează.

Pandemia de coronavirus a apărut într-o perioadă în care Republica Moldova se afla sub controlul cvasi-total al socialiștilor pro-ruși, care aveau președinția, guvernul și suficiente pârghii pentru a-și asigura majoritatea în Parlament, chiar dacă nu dețineau peste jumătate din mandate. Linia partidului dicta o narațiune care să transmită că, în ceas de nevoie, ajutorul vine de la marea putere de la Răsărit – numai că lucrurile nu au stat așa.

Pe tot parcursul lui 2020, Moscova a trimis la Chișinău doar două cutii cu teste PCR și un avion care a transportat cumpărăturile Chișinăului din China. 

În comparație, România a oferit un ajutor medical în valoare de 3,5 milioane de euro în mai 2020 și a trimis 42 de medici să ajute în spitalele COVID-19 din Republica Moldova. Asistența a continuat și în 2021, atunci când România a trimis peste Prut echipamente medicale în valoare de 2,3 milioane de euro . 

Socialiștii au încercat atunci să creeze probleme de imagine pentru convoiul de 20 de camioane trimis din România. Acesta a fost trimis pentru recepție undeva sub un pod de la marginea orașului Chișinău. Cu toate acestea, în urmă acestui episod, socialiștii lui Igor Dodon au obținut efectul invers. Cetățenii de peste Prut au empatizat și mai mult cu gestul generos făcut de autoritățile de la București. 

Geopolitica vaccinurilor: Chișinăul nu e una din prioritățile Moscovei.

La finele lunii decembrie, după ce președinția Moldovei a fost preluată de Maia Sandu, președintele României, Klaus Iohannis, a întreprins o vizită la Chișinău, prilej cu care a promis și că România va dona 200 de mii de vaccinuri. Iohannis ridica, practic, mănușa aruncată de fostul președinte prorus, Igor Dodon, un susținător și un promotor fervent al vaccinului rusesc Sputnik V.

Pe parcursul ultimei luni de zile, de pe 27 februarie până pe 27 martie, România a reușit deja să trimită un pic peste o treime din cele 200.000 de doze promise. Cel mai recent transport de vaccinuri a inclus 51.600 de doze, care au ajuns la Chișinău pe 27 martie, atunci când s-au sărbătorit o sută trei  ani de când Sfatul Țării din Basarabia a votat unirea cu România.

Promisiunea lui Iohannis că România va aduce 200.000 de doze de vaccin la Chișinău a dat cumva tonul confruntării vaccinurilor în Republica Moldova. România, UE și SUA au livrat ce au promis, în timp ce Rusia asistă în continuare de pe margine la aceste desfășurări. Războiul imagologic a fost net câștigat de cei care pot livra material și concret în fața unor declarații politice și a perdelelor de fum create de acestea.

Iar motivul pentru care Rusia nu livrează este simplu: țara pur și simplu nu are capacitatea de a produce atât Sputnik V cât ar fi necesar și cât a promis deja. Moscova are probleme cu vaccinarea propriilor cetățenilor și nu poate onora nici măcar comenzile comerciale pe care le are în prezent pentru vaccinul Sputnik V din toată lumea.

În Republica Moldova, Rusia nu poate să livreze nici măcar contra-cost vaccinuri. A afirmat-o chiar ambasadorul rus la Chișinău, Oleg Vasnețov, într-o discuție pe care a avut-o pe 25 martie cu Maia Sandu, care-l convocase tocmai pentru a-i propune o achiziție de vaccinuri. Vasențov a spus că Moscova poate face cel mult o donație.

Întâlnirea cu reprezentantul Rusiei nu a adus vreun rezultat concret în ceea ce privește ieșirea din criza de sănătate, dar a fost o mică lovitură împotriva socialiștilor, care încă de la începutul acestui an au acuzat-o pe Maia Sandu că duce un război de imagine pe vaccinuri și își face PR politic pe seama vaccinurilor din Occident.   

Și Rusia iese șifonată din toată această poveste. Deși este o țară producătoare a vaccinului anti-COVID 19 și e prezentată constant drept forța capabilă să ajute Republica Moldova, nu poate – sau nu vrea – să intervină atunci când este nevoie; în fond, Igor Dodon s-a mai lăudat cu un ajutor de zeci de mii de tone de motorină din Rusia și un împrumut de 200 de milioane de dolari și nimic nu s-a materializat.

Pe de altă parte, s-a văzut că mecanismele internaționale pot funcționa – Moldova este prima țară europeană care a beneficiat de schema COVAX. România, la rândul său, a arătat ca o locomotivă care poate tracta, la nevoie, Republica Moldova nu numai pe zona politică, ci și pe cea economică și medicală în UE. 

Pragmatismul, mai eficient decât podurile de flori și horele unirii

Pe parcursul ultimei decade, România a abandonat abordarea sentimental-patriotică, reprezentantă simbolic de podurile de flori de la începutul anilor '90 și de horele unirii, și a trecut la una pragmatică în raport cu Republica Moldova.

După ce a sprijinit proiecte politice ce au eșuat din varii motive în anii `90 și 2000, Bucureștiul a început să pompeze bani în proiecte economice pe termen mediu-lung care, în primul rând, să rezolve într-o anumită măsură din problemele economice grave de la Chișinău. Mai ales după „furtul miliardului” de dolari din sistemul bancar moldovenesc între 2012-2014, echivalentul a circa 15% din PIB de atunci al Republicii Moldova.

Astfel, în ultima decadă România a investit aproape 60 de milioane de euro în proiecte desfășurate în Republica Moldova. Vorbim aici de reconstrucția și renovarea a 80% din grădinițele din Republica Moldova, 300 de microbuze școlare, la gazoductul Iași-Chișinău și planurile pentru realizarea și interconectării cu linii de înaltă tensiune.

Tot la ajutor concret intră bursele pentru elevi și studenți și programul prin care persoanele din stânga Prutului care probează descendența din cetățeni români își pot redobândi cetățenia română. Până în prezent, au beneficiat de acest proiect circa 700.000 de cetățeni moldoveni – iar un avantaj palpabil în această perioadă pentru ei este faptul că, la fel ca orice alți cetățeni români, au dreptul de a se vaccina în România împotriva COVID-ului. La un mod mai general, cei care dețin pașapoarte românești sunt, practic, și cetățeni europeni, cu toate drepturile și avantajele care decurg din acest statut.

România merge pe o linie pragmatică în abordarea față de Republica Moldova și acest lucru amplifică imaginea Bucureștiului peste Prut. Proiectele concrete au schimbat paradigma de raportare la Chișinău. S-a trecut de la lirismul anilor `90 la un pragmatism economic prin care România vrea să tracteze și să interconecteze Republica Moldova la spațiul Uniunii Europene. În cele din urmă, modelul de soft power adoptat de București este unul care aduce rezultate palpabile și o imagine bună României în Republica Moldova. Curentul unionist – este vorba despre acea parte din populație care se consideră cea mai apropiată de România – a crescut, ajungând undeva pe la o treime din populația Republicii Moldova. Pe de altă parte, a scăzut dramatic, mult sub pragul electoral de 6%, ratingul partidelor unioniste, adepte ale vechii abordări sentimental-patriotice.

Dincolo de pragmatism, relația dintre cele două state rămâne una specială

Această abordare pragmatică a Bucureștiului pare să se potrivească cu direcția spre care se îndreaptă politica de la Chișinău. Maia Sandu a câștigat președinția cu un discurs în care a pus accentul pe anticorupție și integrare europeană. În ceea ce privește o posibilă unire, a adoptat o linie sobră, fapt ce i-a atras critici din partea susținătorilor de la Chișinău a curentului unionist. Raportarea la România s-a făcut mereu în termeni de pragmatism politic și bună vecinătate. Linia sobră din discursul oficial nu a însemnat, însă, că Maia Sandu nu și-a asumat identitatea românească: din contră, a afirmat că la un eventual referendum ar vota „Da” pentru unirea cu România și că este cetățean român cu conștiință națională aferentă.

Acest tip de abordare s-a dovedit în favoarea Maiei Sandu, care a reușit să atragă un spectru larg al electoratului – inclusiv o bună parte din electoratul partidelor unioniste, care a migrat către ea și către Partidul Acțiune și Solidaritate.

România a înțeles și a sprijinit acest tip de politică. În urmă cu câțiva ani, Klaus Iohannis a și zis public acest lucru: „România nu va mai sprijini persoane, ci proiecte în Republica Moldova”.   

Este clar, însă, că relația rămâne una specială.

„Astăzi, când marcăm Unirea Basarabiei cu România, putem afirma cu încredere că între Republica Moldova și România se construiesc tot mai multe poduri în beneficiul oamenilor. Ne leagă de România nu doar cultura, limba română, trecutul, ne leagă o colaborare și o prietenie tot mai strânse pentru un viitor mai bun”, a scris Maia Sandu pe pagina sa de Facebook pe 27 martie

Faptul că președintele Republicii Moldova ține să lege Ziua Unirii de pe 27 martie 1918 de acest ajutor necondiționat medical cu o sută trei ani mai târziu vorbește de la sine că șefa statului de la Chișinău recunoaște simbolistica zilei și pe malul stâng al Prutului și o onorează ca atare. 

 

Tags: Republica Moldova , Rusia , Maia Sandu , Igor Dodon
Propaganda de Razboi
Alte articole
COP26: Globalizarea de nevoie

COP26: Globalizarea de nevoie

Summitul dedicat schimbărilor climatice, COP26, nu aduce noutăți: se știa că s-a ajuns la un punct critic. Nu ne ajută cu nimic că știm. E nevoie de măsuri urgente și de politici care nu mai pot fi amânate, dacă dorim să le dăm o șansă generațiilor viitoare.

După mai bine de trei decenii, Revoluția de Catifea se încheie cu adevărat

După mai bine de trei decenii, Revoluția de Catifea se încheie cu adevărat

La trei decenii de la căderea comunismului, Vaclav Havel rămâne cel mai important simbol al Revoluției de Catifea. Michael Švec scrie din Praga despre zilele revoluției și moștenirea lui Havel.

Occidentul revine în arena internațională. Rusia și Turcia, primele dosare importante

Occidentul revine în arena internațională. Rusia și Turcia, primele dosare importante

Occidentul pare să fie pregătit să revină în arena internațională, după ani de zile în care le-a lăsat inițiativa puterilor autocrate – Rusia, China, chiar și un aliat ca Turcia, unde derapajele anti-democratice ale regimului Erdogan sunt tot mai accentuate – și a fost marcat, el însuși, de fractura adusă de politicile administrației Trump și, în ultimul an, de criza pandemică. Turneul diplomatic al președintelui american Joe Biden este un semn al acestei reveniri, atât americane cât și occidentale în general. O mai mare fermitate a Occidentului nu exclude disponibilitatea de a și comunica cu autocrațiile – dar deocamdată nu se poate pune problema unei relaxări a relațiilor.

Mădălin Necșuțu

29 Mar 2021
Mădălin Necșuțu

Urmareste-ne si pe Google News

Timp de citire: 8 min
  • În ultimii ani, România a finanțat numeroase proiecte care au un impact direct asupra populației. În paralel, s-a mers ceva mai puțin pe un anume tip de discurs patriotic, iritant pentru o parte semnificativă din populația Republicii Moldova. Rezultatul acestei politici prin instrumente de tip soft-power este că în timp ce partidele declarat unioniste de la Chișinău sunt în cădere liberă în preferințele electoratului, în mod paradoxal, numărul unioniștilor este în creștere.
  • Pandemia de coronavirus a apărut într-o perioadă în care Republica Moldova se afla sub controlul cvasi-total al socialiștilor pro-ruși, care dețineau președinția, guvernul și aveau suficiente pârghii pentru a-și asigura majoritatea în Parlament, chiar dacă nu dețineau peste jumătate din mandate. Linia partidului dicta o narațiune care să transmită că, în ceas de nevoie, ajutorul vine de la marea putere de la Răsărit – numai că lucrurile nu au stat așa. Pe tot parcursul lui 2020, Moscova a trimis la Chișinău doar două cutii cu teste PCR și un avion care a transportat cumpărăturile Chișinăului din China.
  • La finele lunii decembrie, după ce președinția Moldovei a fost preluată de Maia Sandu, președintele României, Klaus Iohannis, a întreprins o vizită la Chișinău, prilej cu care a promis și că România va dona 200 de mii de vaccinuri. Iohannis ridica, practic, mănușa aruncată de fostul președinte prorus, Igor Dodon, un susținător și un promotor fervent al vaccinului rusesc Sputnik V. Pe parcursul ultimei luni de zile, de pe 27 februarie până pe 27 martie, România a reușit deja să trimită un pic peste o treime din cele 200.000 de doze promise. Cel mai recent transport de vaccinuri a inclus 51.600 de doze, care au ajuns la Chișinău pe 27 martie, atunci când s-au sărbătorit o sută trei ani de când Sfatul Țării din Basarabia a votat unirea cu România.
  • Pe parcursul ultimei decade, România a abandonat abordarea sentimental-patriotică, reprezentantă simbolic de podurile de flori de la începutul anilor '90 și de horele unirii, și a trecut la una pragmatică în raport cu Republica Moldova. După ce a sprijinit proiecte politice ce au eșuat din varii motive în anii `90 și 2000, Bucureștiul a început să pompeze bani în proiecte economice pe termen mediu-lung care, în primul rând, să rezolve într-o anumită măsură din problemele economice grave de la Chișinău.
Războiul din Ucraina ar putea să accelereze apropierea economică a Moldovei de UE
Războiul din Ucraina ar putea să accelereze apropierea economică a Moldovei de UE

Războiul din Ucraina afectează economia Republicii Moldova, care deja este cea mai săracă țară din Europa. Zeci de mii de refugiați se află pe teritoriul Moldovei, piețele din Rusia și Ucraina sunt mult mai greu de accesat, importurile din țările respective au de suferit, iar la toate acestea se adaugă creșterea prețurilor la nivel global și dependența energetică de Rusia. Chișinăul ar putea folosi însă și în avantajul său criza, accelerând integrarea economică cu Uniunea Europeană.

Mădălin Necșuțu
Mădălin Necșuțu
16 May 2022
China: planurile lui Xi Jinping, pandemia de coronavirus și războiul din Ucraina
China: planurile lui Xi Jinping, pandemia de coronavirus și războiul din Ucraina

Deși, oficial, are un parteneriat strâns cu Rusia, China nu se grăbește să o sprijine acum, când aceasta întâmpină probleme economice și militare ca urmare a invadării Ucrainei. Cu imaginea afectată de modul în care gestionează actualul val al pandemiei, Beijingul nu are nevoie de și mai multă publicitate negativă acum, când Xi Jinping se pregătește de un nou mandat în fruntea țării. În plus, războiul din Ucraina pare să fi afectat și planurile Chinei cu privire la aducerea Taiwanului sub controlul său.

Ioana Dumitrescu
Ioana Dumitrescu
13 May 2022
Cum este percepută de ruși „operațiunea specială” din Ucraina și când ar putea să scadă susținerea pentru regimul Putin
Cum este percepută de ruși „operațiunea specială” din Ucraina și când ar putea să scadă susținerea pentru regimul Putin

Un sondaj realizat de un centru independent după prima lună a războiului din Ucraina arată susținerea masivă a rușilor pentru așa-numita „operațiune specială” și pentru regimul Putin. Această susținere s-ar putea însă eroda pe măsură ce populația simte impactul conflictului și al sancțiunilor internaționale.

Angela Grămadă
Angela Grămadă
05 May 2022
Transnistria, Găgăuzia, Bălți. Provocări în Republica Moldova înainte de Ziua Victoriei
Transnistria, Găgăuzia, Bălți. Provocări în Republica Moldova înainte de Ziua Victoriei

Pe măsură ce se apropie 9 mai, zi în care în Rusia și alte țări ex-sovietice este marcată victoria împotriva Germaniei naziste, crește numărul de incidente în punctele nevralgice ale Republicii Moldova. În Găgăuzia sau la Bălți, se pledează pentru încălcarea legii care interzice simbolurile armatei ruse asociate cu invadarea Ucrainei. În Transnistria au avut loc mai multe „atacuri” nerevendicate.

Mădălin Necșuțu
Mădălin Necșuțu
03 May 2022