Facebook Twitter Instagram Youtube LinkedIn

Analize

Din Sofia, cu dragoste: relațiile bulgaro-ruse sunt afectate de acuzații de spionaj

Monument
©wikipedia.org  |   Monumentul armatei sovietice

Bulgaria, care, în perioada comunistă a fost cel mai de încredere satelit est-european al Moscovei, a adoptat acum o poziție mai dură și a încheiat 2020 cu o nouă expulzare a unui diplomat rus acuzat de spionaj. 

Acest lucru a tensionat relațiile dintre cele două țări, a dat naștere la speculații și teorii și chiar la interpretări diametral opuse cu privire la modul în care Bulgaria poate ieși din umbra Kremlinului sau, din contră, dacă acest controversat membru al UE nu caută, cumva, să ascundă în spatele unei perdele de fum legături subterane.

 Un atașat militar cu o agendă secretă…

 „Începând cu 2017 până în prezent, un alt cetățean al Federației Ruse a desfășurat activități de spionaj în cadrul cărora au fost culese informații din domeniul militar, inclusiv cu privire la efectivele americane staționate pe teritoriul Bugariei”, a transmis Procuratura bulgară pe 18 decembrie. „Scopul l-a reprezentat transmiterea acestor informații către serviciul de informații militare de la Moscova. Pentru a putea desfășura aceste activități ilegale, diplomatul a avut contacte cu un bulgar care a avut acces la informații clasificate relevante, a promis să colaboreze și a primit, în schimb, beneficii financiare”.

Deși niciun nume nu a fost făcut public în comunicatele oficiale, Nova TV afirmă că diplomatul este atașatul militar al Rusiei în Bulgaria, colonelul Vasili Sazanovici. După acest anunț, ambasadele Statelor Unite și Marii Britanii au salutat faptul că Bulgaria și-a apărat suveranitatea și securitatea. Pe de altă parte, ambasada Rusiei a descris afirmațiile ca fiind neîntemeiate și a atenționat că acestea nu îmbunătățesc în vreun fel stabilitatea și dialogul regional. Ministrul bulgar al Afacerilor externe și, totodată, fost ministru al Dezvoltării regionale , Ekaterina Zaharieva, a reacționat, la rândul său, într-un interviu acordat BTV pe 21 decembrie: „este evident că Rusia culege informații despre capacitățile militare și de apărare ale statelor membre NATO. Acest lucru nu este nici adecvat, nici plăcut”.

Într-o mișcare în oglindă despre care Zaharieva a spus că era previzibilă, Rusia a anunțat pe 28 decembrie că îl expulzează pe atașatul militar bulgar, locotenent-colonelul Mitko Borisov, printr-o notă trimisă ambasadorului Bulgariei la Moscova, Atanas Krastin.

...și un cuib de spioni ruși

 Acesta a fost cel mai recent episod dintr-o poveste care este surprinzător de lungă și de vagă pentru cei care nu urmăresc evoluțiile locale de la Sofia. Atașatul militar este cel de-al șaselea diplomat rus expulzat de Bulgaria, sub suspiciunea de spionaj, din octombrie 2019 până în prezent. Pe 23 septembrie, Bulgaria a expulzat, de asemenea, doi diplomați ruși suspectați de spionaj, cărora li s-au dat obișnuitele 72 de ore pentru a părăsi țara. Kremlinul a acuzat imediat Bulgaria că aduce în mod deliberat prejudicii relațiilor bilaterale: „Vedem această expulzare ca pe o tentativă deliberată de a face rău constructivei cooperări ruso-bulgare”

La vremea respectivă, ambasada Rusiei la Sofia a afirmat că ar fi primit doar o notă verbală și că nu i s-ar fi oferit vreo dovadă că cei doi ar fi acționat într-un mod nepotrivit. În luna ianuarie, un angajat al consulatului și un consilier comercial au fost, de asemenea, declarați „personae non gratea”, măsură care a fost urmată de o reacție similară din partea oficialilor ruși. Pe 28 octombrie 2019, unui prim secretar de la ambasada Rusiei i s-a cerut să părăsească țara fiind acuzat de spionaj.

Toate aceste cazuri au fost abandonate de Procuratura bulgară, după ce au fost prezentate presei, întrucât toți cei acuzați de spionaj aveau imunitate diplomatică.

Pe 10 septembrie 2019, un fost membru al Partidului Socialist Bulgar, președintele mișcării „Rusofililor”, Nikolay Malinov, a fost inculpat pentru spălare de bani pentru organizații din Rusia. De-a lungul ultimelor decenii, Partidul Socialist Bulgar, un succesor al fostului Partid Comunist, a fost asociat cu un curent pro-rus și conservator. Atunci când Malinov a fost inculpat, s-a anunțat că sunt anchetate și legăturile sale cu magnatul media rus Konstantin Malofeevi, generalul Leonid Reșetnikov de la Institutul Rus pentru Studii Strategice și cu fostul șef al defunctei Bănci Comerciale Bulgare, Tsvetan Vassilev, care în prezent trăiește în exil la Belgrad. Malofeev are interdicție de a intra în Uniunea Europeană și Statele Unite pentru rolul său în destabilizarea Ucrainei, în timp ce Reșetnikov are o interdicție pe 10 ani de intrare în Bulgaria.

Într-un interviu acordat în 2019, fostul ministru de externe în guvernul lui Simeon de Saxa-Coburg-Gotha (2001-2005), Solomon Pasi, a afirmat că există „în jur de 68” de spioni care sunt angajați la ambasada Rusiei de la Sofia și alți 100 în afara acesteia. Potrivit informațiilor pe care Pasi afirmă că le are – el nu a precizat din ce surse ar proveni – rețeaua ar fi devenit activă după ce Bulgaria a fost de acord să plătească un miliard de euro pentru achiziționarea a 8 aparate de luptă F-16 Block 70 din Statele Unite. Informația pare însă să se lege de expulzările pentru spionaj care a vizat informațiile militare.

Ambasada Rusiei nu a răspuns până la această oră întrebărilor trimise de Veridica dacă după anunțarea expulzărilor în presă a primit mai multe informații oficiale despre acestea, sau dacă se așteaptă la o înrăutățire și mai accentuată a relațiilor dintre autoritățile bulgare și cele ruse.

 Rusia – UK via Sofia și retur: călătorind pe drumul otrăvii

 La sfârșitul lui 2020 au apărut noi evoluții în cazul lui Emilian Gebrev, un businessman bulgar implicat în afaceri cu armament, care a fost otrăvit în 2015. Tentativa de crimă a ajuns în atenția mass-media și când s-au căutat posibile legături cu atacul din 2018 asupra fostului ofițer de informații militare rus Serghei Skripal, în condițiile în care în ambele cazuri ar fi fost folosit agentul neurotoxic Noviciok.

În februarie, trei cetățeni ruși (prezentați cu numele lor false, Serghei Veaceslavovici Fedotov, Serghei Victorovici Pavlov și Gheorghi Gorșkov) au fost inculpați în lipsă pentru otrăvirea lui Gebrev și a doi dintre apropiații acestuia (fiul și un angajat) cu o „substanță organofosforică necunoscută”.

Cu toate acestea, Gebrev, care și-a revenit după ce, în aprilie 2015, intrase în comă, a anunțat că pe 26 august 2020 procurorii bulgari au suspendat demersurile împotriva celor trei suspecți, inclusiv cele privind o eventuală implicare a Rusiei. Acest lucru pune Procuratura Bulgară într-o poziție contradictorie, în care proiectează o imagine de forță în cazuri cu consecințe minore, dar dă înapoi atunci când situația se complică. Ultimii procurori-șefi, Sotir Tsasarov și Ivan Geshev, au fost văzuți, ambii, de către activiști, mass-media de opoziție și protestatari drept protectori ai problematicului status-quo al țării, care s-a confruntat în 2020 cu un val de proteste anti-sistem.

Bellingcat a scris pe 4 septembrie că eșantioanele de substanță toxică au dispărut de la laboratorul Verifin din Helsinki și a afirmat că Serghei Fedotov, numele unuia dintre spionii care s-au aflat în Bulgaria în perioada otrăvirii lui Gebrev, este de fapt un alias al lui Denis Segheev, un general-maior care s-a aflat și în Marea Britanie atunci când a avut loc tentativa de asasinare a lui Serghei Skripal și a fiicei sale.

Gebrev a mai ajuns în atenția mass-media și când a comentat că simptomele sale au fost similare cu cele descrise în cazul otrăvirii activistului rus Alexei Navalnîi, în august 2020. În ceea ce privește motivele otrăvirii lui Gebrev, s-a scris că acestea ar avea legătură cu contractele pe care le are în Ucraina, însă omul de afaceri insistă că acelea nu sunt esențiale pentru activitatea sa.

 Instrumente de soft power: prieteni în politică și gaze în conducte

 Se crede că Rusia a influențat în mod decisiv și dezvoltarea unor partide de extremă-dreapta din Bulgaria, ca formațiunea de opoziție „Vazrajdane”, ai cărei simpatizanți agită steaguri ale Rusiei și poartă tricouri cu Vladimir Putin la proteste și promovează retorica naționalistă și anti-vaccinistă.

Bulgaria rămâne ambivalentă în relația sa cu Rusia din cauza dependenței sale de gaze naturale. Chiar dacă primul-ministru Boiko Borisov a dat asigurări că, începând cu 1 ianuarie 2021, sursele Bulgariei vor fi diversificate prin importuri de gaze din Azerbaidjan și, în acest fel, va fi spart monopolul Gazprom din regiune, situația arată diferit la o analiză mai atentă. Potrivit unei analize a săptămânalului bulgar Capital, Gazprom va continua să fie un instrument de influență la nivel geopolitic din cauza posibilităților limitate ale Bulgariei de a importa gaze naturale din altă parte, în condițiile în care este înconjurată de țări și conducte alimentate de gazele rusești. „Borisov a afirmat că Bulgaria a ajuns 100% independentă față de Rusia în ceea ce privește importurile de gaze naturale, dar aceasta este o minciună sfruntată”, a spus pe 5 ianuarie, într-o intervenție live pe Facebook, co-liderul partidului de opoziție „Da, Bulgaria” și fost ministru al Justiției, Hristo Ivanov. Expertul în energie Hristo Kazandjiev, asociat până de curând cu nou-formatul partid „Republicani pentru Bulgaria”, a declarat într-o emisiune televizată că el vede „diversificare” drept un mod prin care guvernul caută să deschidă calea influenței rusești în Europa de Sud-Est, în timp ce Bulgaria pare, în mod fals, să fi scăpat de aceasta.

Dând vina pe americani

În intervențiile sale mediatice din 2020, ambasadorul rus în Bulgaria, Anatoli Makarov, a reușit să găsească un fir roșu între cazurile de spionaj și tranzitul de gaze naturale, fără a oferi însă vreo informație clară și fără a face dezvăluiri specifice. Într-o apariție televizată din luma februarie, Makarov a sugerat că expulzările sunt o provocare, la instigarea Statelor Unite, întrucât au început pe 21 octombrie 2019, când au fost confirmate planurile privind extinderea conductei Gazprom Trukish Stream din Bulgaria în Serbia.

Ulterior, într-un interviu acordat pe 11 noiembrie cotidianului pro-guvernamental „24 de ore”, Makarov a afirmat că nu vede „tensiunile diplomatice” dintre cele două țări ca pe un factor prezent pe termen lung în relațiile lor. „Sunt sigur că aceste atacuri episodice, neprietenoase, au un inițiator și un beneficiar care nu este Bulgaria”. Diplomatul a descris, totodată, expulzările drept o „retorică anti-Rusia” creată în mod artificial.

Bulgaria nu este singura țară europeană care a avut de-a face cu spioni ruși. În 2020, în mass-media din Republica Cehă au ținut prima pagină știri despre o afacere de spionaj în cadrul căreia doi diplomați au fost expulzați în contextul demascării unui complot de otrăvire. Și mai recent, în Olanda doi diplomați ruși au fost expulzați după ce au fost acuzați că au vizat sectorul high-tech și au creat o „rețea substanțială de surse” în acest sector.

Tags: Rusia, Bulgaria, spionaj, Gazprom, noviciok

Alte articole
Antivax.bg: Cum a crescut neîncrederea bulgarilor în vaccin

Antivax.bg: Cum a crescut neîncrederea bulgarilor în vaccin

După câteva valuri puternice de fake news în ultimii ani, scepticismul față de vaccinuri este în creștere chiar și în rândul celor care nu cred în teoriile conspirației.

Cum sunt camuflate dezinformările Kremlinului în narațiuni aparent românești

Cum sunt camuflate dezinformările Kremlinului în narațiuni aparent românești

Pandemia de coronavirus a fost dublată de un adevărat val de fake news, al doilea în doar un deceniu. Dezinformările pe care le conțin sunt camuflate astfel încât să pară că este vorba de teme și de preocupări locale. Kremlinul și-a adaptat astfel strategia de diseminare a dezinformării la rusofobia notorie a românilor.

SUA și Rusia, la cuțite din nou: concluzii pentru mediul securitar din Europa de Est

SUA și Rusia, la cuțite din nou: concluzii pentru mediul securitar din Europa de Est

Tensiunile recente pe axa Washington - Moscova dintre cei doi lideri Joe Biden și Vladimir Putin le dau cu siguranță de muncă analiștilor politici din toată lumea care încearcă să decripteze narațiunile celor doi și cumva să prevadă ce curs ar urma acestea. Pe agenda actuală, SUA și Rusia au o serie de subiecte mari precum situația din Ucraina, Siria, dosarul nuclear iranian, situația din nordul Africii. Mai sunt și alte fricțiuni legate de otrăvirea și condamnarea opozantului rus Alexei Navalnîi, scandalul atacurilor cibernetice SolarWinds și recompensele puse de Moscova pe capul militarilor americani din Afganistan.

Svetoslav Todorov

10 Jan 2021
Svetoslav Todorov

Timp de citire: 8 min
  • Cândva cel mai de încredere satelit est-european al Moscovei, Bulgaria a expulzat începând cu octombrie, 2016, 6 diplomați ruși, sub acuzația de spionaj.
  • Fostul ministru de externe în guvernul lui Simeon de Saxa-Coburg-Gotha, Solomon Pasi, a afirmat că există „în jur de 68” de spioni care sunt angajați la ambasada Rusiei de la Sofia și alți 100 în afara acesteia. Rețeaua ar fi devenit activă după ce Bulgaria a fost de acord să plătească un miliard de euro pentru achiziționarea a 8 aparate de luptă F-16 Block 70 din Statele Unite.
  • La sfârșitul lui 2020 au apărut noi evoluții în cazul lui Emilian Gebrev, un businessman bulgar implicat în afaceri cu armament, care a fost otrăvit în 2015. Tentativa de crimă a ajuns în atenția mass-media și când s-au căutat posibile legături cu atacul din 2018 asupra fostului ofițer de informații militare rus Serghei Skripal.
  • Soft power prin politică și gaze naturale: se crede că Rusia a influențat în mod decisiv și dezvoltarea unor partide de extremă-dreapta din Bulgaria. Gazprom va continua să fie un instrument de influență la nivel geopolitic din cauza posibilităților limitate ale Bulgariei de a importa gaze naturale din altă parte.
„Laboratoarele secrete” în spațiul ex-sovietic - una din principalele teme de dezinformări și falsuri
„Laboratoarele secrete” în spațiul ex-sovietic - una din principalele teme de dezinformări și falsuri

Georgia, Armenia și Republica Moldova sunt trei foste state sovietice care au moștenit multe asemănări de la fosta URSS - de la probleme economice, la cele teritoriale care au provocat și conflicte militare. O altă caracteristică comună este valul de fake-uri și știri false care apar periodic în legătură cu activitățile laboratoarelor biologice sau presupusa existență a laboratoarelor biologice finanțate de SUA.

Cornel Ciobanu
Cornel Ciobanu
24 Dec 2021
Republica Moldova – România și problema „vițelului blând care suge de la două vaci”
Republica Moldova – România și problema „vițelului blând care suge de la două vaci”

Relația dintre Republica Moldova și România a fost descrisă drept una privilegiată și se vorbește și despre un parteneriat strategic, însă de multe ori de-a lungul ultimelor decenii au fost mai vizibile eforturile și deschiderea Bucureștiului, chiar și în momente în care acesta a fost tratat cu ostilitate de un Chișinău care a basculat constant între „vectorul estic” și cel vestic.

Mădălin Necșuțu
Mădălin Necșuțu
21 Dec 2021
Cum devin prietenii dușmani: Georgia vs. Abhazia și Osetia de Sud*
Cum devin prietenii dușmani: Georgia vs. Abhazia și Osetia de Sud*

În capătul celălalt al Mării Negre se află Georgia. Pentru oamenii de acolo, „preocupări” înseamnă o nouă invazie rusească, granițe care se schimbă de la o săptămână la alta sau familii care au fost expulzate din casele lor.

Horia Sârghi
Horia Sârghi
17 Dec 2021
Cum s-au văzut la Cernăuți Revoluția din România și mișcarea de renaștere națională din Basarabia
Cum s-au văzut la Cernăuți Revoluția din România și mișcarea de renaștere națională din Basarabia

Revoluția română din decembrie 1989, dar și mișcarea de renaștere națională din Republica Moldova, au fost urmărite cu sufletul la gură de românii din Bucovina, aflată în componența Republicii Sovietice Socialiste Ucrainene. Multe din speranțele aduse de prăbușirea comunismului s-au năruit însă în fața noilor realități geopolitice.

Marin Gherman
Marin Gherman
17 Dec 2021