
Presa rusă independentă scrie despre voluntarii fără pregătire militară trimiși de Moscova să moară în Ucraina, dar și despre rolul mercenarilor care luptă pentru ruși. Kremlinul nu este atent doar la ce se întâmplă pe front, ci și la cum le vinde rușilor din generațiile viitoare războiul: programa școlară include acum noua ideologie putinistă și povestea oficială despre războiul din Donbass.
BELLINGCAT: Trupe neregulate susțin armata rusă în regiunea Harkov
După eșecul ofensivei ruse la Kiev și în nordul Ucrainei, trupele ruse și-au concentrat eforturile în estul țării, în speță în regiunile Donețk și Lugansk. Forțele armate ruse nu acționează însă singure în lenta lor ofensivă, care durează de câteva săptămâni. În regiunea Harkov au fost observate trupe neregulate și grupuri de combatanți, care acționează împreună cu militarii ruși.
Militarii companiei private Wagner au participat la atacul asupra orașului Popasna. În același timp, grupul Borey anunță că participă în ofensiva din Donbass. Detașamentul de cazaci Don acționează pe direcția Iuzium, în zona de sud a regiunii Harkov, relatează Bellingcat.
Imagini de pe rețelele sociale și postările grupurilor militare neoficiale, de asemenea, demonstrează prezența și activitățile lor în teritoriile ocupate ale Ucrainei și pe linia frontului.
Multe dintre aceste grupuri militare neregulate acționează în Donbass din 2014, când, pentru prima dată, Rusia a încercat să acapareze teritoriul din estul Ucrainei, sub aparența revoltei patriotice a separatiștilor proruși.
În timp ce războiul continuă, Rusia recurge la ceea ce se mai numește „mobilizare ascunsă” ca să-și rezolve problemele de personal. În acest context, recrutarea grupurilor militare neregulate poate avea un scop tactic. Un expert militar a explicat pentru Bellingcat că resursa umană este doar unul dintre motive.
Politologul rus Pavel Luzin, susține că autoritățile ruse folosesc mercenarii nu doar în calitate de „carne de tun”, dar și ca instrument de prevenire a riscurilor politice în interiorul Rusiei. „Kremlinul recrutează și folosește mercenarii din 2014. Pe acest segment nu există inițiative private, toate grupurile de mercenari sunt legate de organele de forță de stat”, spune Pavel Luzin, care scrie pe teme militare pentru publicația independentă Riddle Russia.
„Angajarea mercenarilor le permite autorităților ruse să reducă numărul pierderilor în rândul forțelor militare regulate. Mai mult, autoritățile sunt interesate de pierderi mari în rândul mercenarilor, deoarece cei care rămân în viață vor fi o amenințare internă pentru Kremlin”, susține Luzin.
Este greu de spus care din postările trupelor militare neregulate sunt propagandistice și care, într-adevăr, le prezintă acțiunile. Cel mai bine ilustrează situația imaginile video puse de acestea pe internet, totodată, evidențiindu-le capacitățile conspirative precare și lăudăroșenia.
Uniunea voluntarilor din Donbass
Unele grupări care susțin forțele militare ruse, identificate pe rețelele sociale și cercetate de Bellingcat, țin de Uniunea voluntarilor din Donbass (SDD), condusă de fostul premier al autoproclamatei DNR, Alexandr Borodai.
După ce a plecat din funcție în 2014, Borodai a devenit lider al SDD, o organizație mare de veterani ai războiului din Donbass, care are filiale în toată Rusia. În prezent, Borodai este deputat în Duma de Stat a Federației Ruse din partea partidului Edinaia Rossia.
De la începutul invaziei Rusiei în Ucraina în 2022, unități care au legătură cu SDD au acționat în regiunea Harkov, după cum arată anunțurile lor de pe rețelele sociale.
SDD susține că în prezent are în Ucraina cinci unități – Sever, Veresk și Centr, precum și batalioanele Orel și Riurik.
[…]
La mijlocul lunii mai, deputatul din Duma de Stat Alexei Juravlev, liderul partidului rus naționalist Rodina, a publicat imagini video din deplasarea sa pe linia frontului împreună cu Borodai.
În timpul vizitei, Juravlev a filmat locurile pe care la acea vreme, se pare că erau sub controlul SDD. El a filmat și câteva cadre în care apărarea la o fermă, într-un loc pitoresc, departe de linia frontului, unde trăgea dintr-un kalașnikov și arunca o grenadă. Ulterior, Juravlev a postat aceste imagini pe contul său de Telegram.
[…]
Expertul militar Pavel Luzin consideră că astfel de grupări se află în Ucraina și pentru PR, la fel ca și combatanții ceceni ai lui Ramzan Kadîrov.
„Toți acești mercenari împiedică forțele armate să-și sporească popularitatea politică în interiorul Rusiei. Războiul este purtat de soldați și ofițeri necunoscuți, însă „voluntarii” sunt prezentați în mass-media oficială, mercenarii sunt prezenți pe rețelele sociale, iar cecenii pe TikTok”, a explicat Pavel Luzin.
„Astfel, activitatea SDD și a altor mercenari are scopul de a contrabalansa forțele armate și corpul de ofițeri, nepermițându-le celor din urmă să devină o amenințare politică la adresa Kremlinului”.
MEDIAZONA: Trei zile de la semnarea contractului până la moarte. Istoria a doi voluntari care au mers să lupte pentru a-și reface familia
Ministerul Apărării le propune rușilor în mod insistent contracte de scurtă durată cu Armata pentru a lupta în Ucraina. Astfel de voluntari sunt trimiși pe front, adesea fără nicio pregătire militară, iar pierderile în rândul lor sunt cele mai mari. Mediazona relatează povestea a doi bărbați care au mers la război sperând că astfel își vor recâștiga soțiile. La doar trei zile de la semnarea contractului, ambii au nimerit în tranșee sub focul armelor. A supraviețuit doar unul din ei.
În dimineața zilei de 15 mai, Evghenii Ciubarin i-a telefonat mamei sale. „Era grăbit: „Mamă, îmi dau acum mitraliera, nu am timp”. Atât, mai mult nu l-am auzit”, Nina Ciubarina, își amintește ultima conversație cu fiul ei. E o femeie de 50 de ani, mamă a nouă copii, mulgătoare în localitatea Șeltozero din regiunea Karelia.
A doua zi, el a murit într-un schimb de focuri de artilerie undeva în regiunea Harkov. Ciubarin, de 24 de ani, s-a aflat în Ucraina doar două zile. Cu două zile mai devreme se afla în Karelia natală - înainte de a fi trimiși pe front, voluntarii care au semnat contractul cu armata nu au făcut nicio instruire.
La 18 ani Evghenii a fost la armată, s-a căsătorit, creștea un fiu, muncea la o întreprindere de prelucrare a pietrei din aceeași localitate. „Avea un salariu bun: câte 80, 90, 60 de mii [1000-1500 euro], spune Nina Ciubarina. Iar când a mers să lupte, l-am întrebat: Jenea, măcar ce bani vei primi? Îmi spuse că nu știe”.
Evghenii a decis să meargă în Ucraina nu pentru bani, ci din cauza destrămării familiei. „A vrut să-i demonstreze fostei soții că nu are frică de nimic, explica mama sa. A crezut că o va recuceri astfel, a crezut că îi va spune: Jenea nu pleca, dar ea a spus că nu-i pasă”.
Amintindu-și de plecarea fiului său, Nina Ciubarina rostește cuvântul „război”, apoi precizează că numește ceea ce se întâmplă în Ucraina război „așa, doar pentru mine” [în Rusia este interzisă utilizarea termenului de „război” în legătură cu acțiunile acesteia în Ucraina].
Trei zile de la comisariatul militar până pe front
Din luna martie, când invazia în Ucraina a stagnat, au fost ademeniți în armată cei care au făcut serviciul militar. Anunțuri de angajare sunt pe străzi, în transportul public, rezerviștii sunt telefonați de la comisariatele militare sau primesc citații. Timp de trei luni și jumătate, doar pe HeadHunter au fost plasate aproximativ șapte mii de locuri vacante la specialitatea „Militar pe contract”. Alte 18 mii de locuri vacante au apărut la începutul lunii aprilie pe Superjob, iar aproximativ 500 pe un site afiliat Ministerului rus al Apărării.
De regulă, termenul minim al serviciului prin contract în armată este de doi ani, acum, însă, sunt propuse contracte de scurtă durată: trei luni - șase luni – un an.
Cei care semnează astfel de contracte mai sunt numiți „voluntari”. „Timp de două zile i-au adunat pe toți, povestește pentru BBC unul din acești voluntari. Am ajuns la unitatea militară în timpul nopții. Dimineața ne-au dat îmbrăcăminte: bocanci, uniformă, prosop, un săpun și lenjerie de corp sovietică. A mea avea și ștampilă: a. 1960”.
De regulă, înainte a fi trimiși pe front, recruții nu fac nicio instruire. „Exerciții tactice nu am făcut, nici coeziunea efectivului, ceea ce m-a șocat. Unii nici nu știau să țină în mâini automatul, nu au văzut niciodată un tanc, iar peste două zile erau trimiși pe front. Efectivul trebuie antrenat, rodat, cum altfel?” – se indigna voluntarul.
Printre voluntari se atestă cel mai mare număr de morți din ultimul timp, potrivit calculelor efectuate de Mediazona, împreună cu serviciul rus BBC. Cel mai probabil, aceștia sunt implicați foarte activ în acțiunile de luptă. La data de 17 iunie erau deja cunoscute numele a 158 de morți. […]
NOVAYA GAZETA: Elevii din Rusia vor studia „recunoașterea LNR și DNR”. Ideologia revine în forță în educație
Autoritățile ruse continuă să politizeze educația istorică în școli. Directorul Serviciului de informații externe, Serghei Narîșkin, a declarat, în cadrul Adunării generale a societății istorice rusești, pe care o conduce, că este necesară reflectarea „luptei eroice a popoarelor din Donbass” în manualele școlare. Ulterior, TASS a comunicat că Rosobrnadzor „nu exclude faptul” ca la examenele de absolvire să apară subiecte legate de recunoașterea de către Rusia a LNR și DNR, imediat ce vor fi editate manuale și va începe predarea conform programei „Introducere în istoria recentă”. Novaya Gazeta explică ce înseamnă aceasta pentru școlile din Rusia.
Tema anexării Crimeii de către Rusia și-a ocupat demult și bine locul în manualele de istorie pentru clasa a 11-a. Manualele au fost schimbate treptat, fiind scoase mențiunile despre Ucraina, însă, în general, orele de istorie nu au fost atât de masiv ideologizate cum sunt în ultimii ani orele de clasă sau activitățile școlare, care au în plan educația patriotică sau militaro-patriotică. De la începutul războiului, în școli au fost trimise circulare care se refereau anume la orele de istorie: profesorii erau obligați să le explice elevilor ce se întâmplă într-o manieră corectă din punct de vedere ideologic. Institutul pentru strategii de dezvoltare a educației a fost inițiatorul unei astfel de lecții - „Eroii timpurilor noastre”, care a avut loc în majoritatea școlilor din Rusia pe 11 martie.
În primăvară, pe site-ul acestui institut a apărut o programă anonimă, modul pentru clasa a 9-a „Introducere în istoria recentă a Rusiei”. Pe 29 aprilie, a fost aprobată de Asociația federală pentru educație generală. La acea dată nu era menționată recunoașterea DNR și LNR, întrucât programa a fost pregătită de anul trecut. În mai-iunie, fraza „recunoașterea de către Federația Rusă a DNR și LNR (a. 2022)”, apăruse deja în varianta de lucru.
Autorii programei propun câte o oră pentru introducere și concluzii, iar între acestea patru teme mari. Primele trei – momentele de cotitură în istoria Rusiei din secolul XX: revoluția, Războiul pentru apărarea patriei, căderea URSS și „formarea noii Rusii (1992-1999)”. Iar a patra – renașterea țării din 2000. Unirea Crimeii la Rusia”.
La această temă sunt evocate principalele repere ale „renașterii țării” și se începe cu „învestirea în funcție a președintelui Federației Ruse V.V. Putin”; urmează „refacerea cadrului juridic unic al țării”, lupta cu terorismul, fortificarea armatei, proiectele naționale, „refacerea pozițiilor Rusiei de lider în relațiile internaționale”, „reunificarea Crimeii cu Rusia” în detalii. Elevii vor mai afla despre elaborarea politicilor familiale, despre lupta cu coronavirusul, despre cele mai mari proiecte economice (Podul din Crimeea, Nord Stream) și chiar despre susținerea copiilor talentați la centrul (educațional) Sirius. Sunt menționate și amendamentele la Constituție, iar în încheiere – „recunoașterea de către Rusia a republicilor DNR și LNR”.
[…]