Donații
Veridica.md
De la proteste în stradă s-a trecut la incendieri și dezertare în semn de opoziție față de război, scrie presa independentă rusă. Tot acolo, despre preluarea de către Putin a ideologiei colectiviste sovietice și de ce crede Kasparov că regimul putinist poate fi răsturnat dacă Ucraina câștigă războiul.
RIDDLE: Colectivism, cu bâta și cu zăhărelul
Vladimir Putin vorbește de mult timp despre „colectivismul” rusesc în contrapunere cu „individualismul” occidental. „Identitatea americană este determinată de ideea individualistă. Cea rusească – de ideea colectivistă”, spunea el în 2013. În 2018, Putin a numit „colectivismul” drept unul din „avantajele” poporului rus. În fine, în 2022, „colectivismul” apare în lista valorilor tradiționale din decretul lui Putin privind păstrarea și consolidarea acestora. În listă mai sunt indicate „slujirea Patriei” și „munca de făurire” în folosul acesteia. „Colectivismul”, renunțarea la aspirațiile și bunăstarea personale în beneficiul binelui colectiv, mai exact al statului, a constituit temelia ideologiei sovietice. În URSS, și munca, bineînțeles colectivă, a fost în folosul statului. Kremlinul reia practicile sovietice, iar propaganda muncii colective (de dorit altruiste) în beneficiul statului face parte din acest șir. Acum câțiva ani, experții politici de la Kremlin au promovat ideea voluntariatului – adică munca gratuită, activismul, în primul rând printre tineri. Puțini, însă, au răspuns apelului autorităților – se pare că impresia lui Putin privind „colectivismul” poporului rus nu coincide cu predispoziția reală a societății. În aceste condiții, Kremlinul încearcă la propriu să le inoculeze cetățenilor ruși spiritul colectivist, inclusiv elitei birocratice, impunându-l și cumpărându-l.
În toamna lui 2023, Organizația necomercială „Rusia, țara posibilităților” a dat startul unui concurs televizat de proporții „În familie”. Organizarea acestuia coincide cu campania electorală a lui Putin. Participarea la un concurs cu premii (apartamente sau vacanțe) trebuie să sporească loialitatea electoratului. […] Totodată, Kremlinul încearcă să le formeze participanților acel spirit „colectivist” (condițiile concursului avantajând echipele familiale care conlucrează, versus inutilitatea efortului individual). […]
O altă formă de educare a spiritului colectivist și totodată de cumpărare a acestuia pot fi considerate și cele 24 de forumuri pentru tineret. „Rosmolodej” (Tineretul Rusiei) organizează întruniri ale tinerilor din IT, arte, ecologie, istorici, carieriști. Participanții la eveniment locuiesc literalmente împreună, execută sarcini de echipă, fac proiecte care ulterior pot fi utilizate în interesele statului. Odată cu invazia în Ucraina, participanții la forum ajută armata rusă – de exemplu, confecționează plase de camuflaj. […]
Administrația prezidențială este dispusă să compenseze material doar nivelul superior al birocrației pentru activitățile de educare a colectivismului și pe cetățenii cei mai activi, care sunt de acord să participe la forumuri și concursuri. Celorlalți, tinerilor de rând, li se va povesti despre „colectivismul” caracteristic rușilor și „individualismul” dușmănos al occidentalilor, în cadrul cursului obligatoriu „Principiile statalității ruse”. Autorii încearcă să convingă tineretul că Rusia are calea sa mesianică, țara este numită tânăr stat-civilizație, sortită să învingă civilizația occidentală, pe cale de dispariție. La baza acestor afirmații se află teoria passionarnost a istoricului Lev Gumilev, potrivit căreia întreaga istorie mondială o reprezintă un amalgam de nașteri și dispariții ale diferitor civilizații. Iar la victoria și înflorirea Rusiei trebuie să contribuie „spiritul colectiv” al populației. Toate acestea sunt prezentate ca adevăr științific, iar cursul de „statalitate” nu prezintă și alte puncte de vedere, alternative, asupra istoriei și caracterului național al rușilor. În lista valorilor inerente caracterului cetățenilor ruși este inclusă și „slujirea” Patriei și statului. La fel este numit și un nou curs pentru instituțiile de învățământ superior. Deocamdată facultativ, este predat în o sută de universități rusești. În cadrul acestuia, tinerii trebuie să activeze dezinteresat în diverse organizații, inclusiv pro-război. Spre deosebire de forumuri și concursuri, aceste cursuri, de fapt, sunt obligatorii și nu prevăd vreo recompensă materială. […]
Colectivismul este impus de Kremlin cu bâta și zăhărelul, dar mai mult cu bâta. Cel care a comandat reproiectarea societății ruse în spiritul colectivismului este Putin. Nu știm dacă acesta într-adevăr crede că cetățenii ruși sunt de natură colectiviști, iar subalternii săi încearcă să „modeleze” societatea conform nevoilor conducătorului, sau Putin înțelege că „colectiviștii” sunt mai ușor de dirijat. Este evident însă că pentru verticala puterii e mai simplu să aibă de-a face cu „colectiviști” – ei se vor orienta mereu spre opinia colectivă, care la rândul ei va fi manipulată de stat. Într-un astfel de sistem, disidenții nu vor îndrăzni să se pronunțe împotriva majorității, ei pur și simplu vor tăcea. […]
KASPAROV.RU: INTERVIU cu Garry Kasparov despre război, alegeri și viitorul Rusiei
2023 a rămas in istorie ca un an în care Ucraina continuă să fie expusă loviturilor armatei ruse, Hamas a atacat Israelul, iar în Rusia au apărut zeci de legi represive. Am discutat cu politicianul Garry Kasparov despre anul care a trecut și așteptările pentru anul viitor.
- Cel mai important eveniment a rămas războiul din Ucraina. Peste mai puțin de două luni se împlinesc doi ani de la începutul acestuia. În pofida ajutorului oferit de mai multe țări, resursele militare ale Ucrainei sunt în stare deplorabilă, fapt reflectat și de preluarea inițiativei de către armata rusă. Pe lângă acestea, în decembrie s-a terminat susținerea financiară pentru Ucraina din partea SUA. La ce să se aștepte Ucraina în 2024?
- Acum un an, la începutul lui 2023, mulți sperau că războiul din Ucraina se va încheia. Și eu credeam că, dacă va primi armament occidental eficient, Ucraina va reuși să aplice o lovitură decisivă trupelor putiniste de ocupație. Din păcate, aceste speranțe nu s-au împlinit. Războiul a trecut într-o fază de durată. Este un război de uzură. Nu în zadar este comparat cu Primul Război Mondial. Războiul se răspândește. Deja are loc un război în Gaza. Sunt motive să presupunem că teatrul acțiunilor militare din Orientul Apropiat se poate extinde. Există probleme în Guyana [unde Venezuela are revendicări teritoriale], comportamentul agresiv al Chinei – amenințările lui Xi Jinping. Înainte de anul nou acesta a declarat că în viitorul apropiat China și Taiwanul se vor uni. Toate acestea sugerează că, demonstrând din nou slăbiciune, Occidentul i-a încurajat pe dictatori, pe teroriștii de tot soiul, că își pot desfășura politicile agresive fără a fi pedepsiți. Când ne referim la „Occident”, înțelegem de fapt că totul depinde de America. America este liderul lumii libere, și în plan economic, și în cel politic. Dar în primul rând – lider militar. Ajutorul pe care America ar trebui și, cred eu, ar putea să-l ofere este departe de ceea ce a oferit.
Ucraina a primit armament suficient ca să oprească agresiunea și să-și recupereze o parte din teritoriu. Aceasta însă nu e destul pentru a dezamorsa definitiv sistemul logistic al armatei putiniste și pentru a înlătura amenințările privind atacurile cu rachete asupra Ucrainei, distrugând bazele de rachete inclusiv de pe teritoriul Rusiei. […]
Cred că Congresul american va vota într-un final [ajutorul pentru Ucraina]. Nu cred că e o problemă de nerezolvat. […] De asemenea, în prezent ia amploare o campanie privind confiscarea banilor lui Putin – peste 300 de miliarde de dolari. […]
Ideea de a lua măsuri extreme începe să se coacă în capul politicienilor occidentali. Nu pentru că ar fi curajoși și au voință, pur și simplu e o chestiune de supraviețuire. Ei încep să înțeleagă că orice succes al lui Putin este o amenințare pentru ei. Pentru că s-ar putea ajunge la un război global.
Ucraina trebuie ajutată, trebuie finanțată. A acorda bani înseamnă a lua din buzunarul cetățenilor care plătesc impozitele. Atunci când apare o astfel de dilemă, ideea confiscării banilor lui Putin, chiar cu unele riscuri pentru sistemul financiar internațional, nu mai pare atât de radicală. De aceea, o anumită evoluție există. Lumea liberă demonstrează că poate lua decizii în momente dificile. În prezent, însă, nu doar Putin reprezintă o problemă, Xi Jinping, alți bandiți și teroriști, dar și slăbiciunea Occidentului, care nu se lasă nicidecum convins, că acest război e unul pentru păstrarea valorilor care au făcut această lume să înflorească, nu e doar un război al Rusiei cu Ucraina. […]
- Ați declarat de mai multe ori că victoria Ucrainei în război va însemna începutul eliberării Rusiei de regimul putinist fascist. Credeți în continuare același lucru sau sunt posibile și alte variante de schimbare a situației?
- Sunt mai mult decât convins că victoria Ucrainei (să subliniem că victoria Ucrainei înseamnă eliberarea tuturor teritoriilor) va face imposibilă păstrarea regimului putinist. Regimul care a fost construit pe mitul Crimeii și „ridicării din genunchi” își va pierde legitimitatea chiar și pentru „Uralvagonzavod” [întreprindere militară gigant, cu rol simbolic în susținerea regimului]. Este limpede că această legitimitate o reprezintă încrederea oamenilor că Putin ar duce țara, dacă nu spre un viitor luminos, cel puțin într-o direcție corectă. În condițiile unui proces electoral corect, pierderea legitimității ideologice se va solda inevitabil cu un colaps. Regimul s-a întărit anume pe fundalul războiul; deși nu se desfășoară strălucit, ei consideră că au obținut anumite succese, evitând potențialele consecințe catastrofale ale contraofensivei ucrainene, împotmolite din cauza insuficienței de armament. De aceea, legătura dintre războiul din Ucraina și păstrarea regimului lui Putin este foarte clară. Întrebarea este până unde se ajunge. Însă, drapelul Ucrainei arborat la Sevastopol va însemna sfârșitul regimului lui Putin. […]
- În Rusia se întețesc represiunile. Din păcate nu toți pot pleca din țară. Ce ar putea face oamenii din interior?
- Nimic. Pot „să dea foc la birourile militare”, dar nu voi recomanda acest lucru. În țară e dictatură fascistă – ca în Germania în 1943. Unii s-au opus atunci, acum e mai complicat. Nu știu ce poți să faci cât Putin e în viață, cât sunt bani, cât birocrații sunt loiali. Metode legale nu mai sunt, ilegale nu pot să recomand, ele ar implica riscuri pentru libertate, sau mai curând, pentru viață. […]
În prezent, orice acțiune e practic imposibilă. Raportul de forțe nu e favorabil, societatea nu e pregătită nici pe aproape. Trebuie așteptat momentul când situația se poate schimba brusc.
- În opinia dumneavoastră, ce trebuie să facem în martie la așa-numitele „alegeri prezidențiale”?
- Nimic. Cred că nu trebuie să facem nimic. Poziția mea nu s-a schimbat. Eu consider că orice formă de participare la acest scrutin, nu mai zic de înregistrarea în rândul „persoanelor de încredere”, reprezintă o recunoaștere a dreptului regimului de manipulare a alegerilor. Consider că acest regim este nelegitim, fascist și criminal. De aceea eu nu intru în jocul lor. Nu are niciun sens.
[…]
MOZHEM OBYASNIT: Incendierea birourilor militare în loc de mitinguri. 2023 a fost anul radicalizării protestelor antirăzboi în Rusia
Anul trecut, spre deosebire de 2022, s-a remarcat prin mai puține proteste pașnice. În schimb a crescut numărul „acțiunilor directe” – incendierea comisariatelor militare, aruncarea în aer a căilor ferate și cutiilor de relee, părăsirea unităților militare. Autoritățile au răspuns prin represiuni în masă.
Incendieri și explozii. În Rusia se aud tot mai des explozii pe căile ferate – au fost aruncate în aer șinele de cale ferată în Crimeea, Bureatia, în regiunea de frontieră Breansk (de două ori), Reazan. De asemenea, în Federația Rusă au început să fie tot mai des incendiate cutiile de relee de pe căile ferate. MO a identificat cel puțin 10 asemenea incidente. Cel mai des în aceste cazuri sunt judecați minori: potrivit datelor Serviciului penitenciar, 9 din 10 adolescenți sunt acuzați de terorism. De asemenea, s-au întețit cazurile de incendiere a birourilor militare și a altor clădiri administrative.
Dezertare. După anunțarea mobilizării, a crescut considerabil numărul militarilor și, ca o consecință, și numărul infracțiunilor ce țin de serviciul militar. În instanțele de judecată au parvenit peste cinci mii de dosare privind părăsirea ilegală a unităților militare. Anul precedent acest număr a fost de cinci ori mai mic, 1001 cazuri, cu un an mai devreme – 615 dosare.
Protestele cu flori. Depunerea de flori la monumentul scriitoarei Lesea Ukrainka din Moscova, în semn de solidaritate cu Ucraina, a rămas una din puținele modalități de protest. Moscoviții au dus acolo flori în lunile ianuarie, aprilie, octombrie și decembrie, de fiecare dacă când populația civilă ucraineană a murit din cauza bombardamentelor rusești asupra blocurilor de locuit. În orașele rusești în care nu există monumente ale scriitorilor ucraineni, oamenii au dus flori și jucării la memorialele dedicate celor căzuți în război sau victimelor represiunilor politice.
Autoritățile răspund cu dosare penale privind „fake-uri împotriva armatei”. Aproape toate dosarele de acest fel se încheie cu condamnări la ani grei de închisoare (din fericire, multe – în absență). Astfel, la câte 7, 8 și mai mulți ani au fost condamnați Maxim Kaț, Michael Nacke, Dmitrii Gluhovskii, Vladimir Milov, Marina Ovseanikova și alții.
